Sindromul revoltei
Mereu generaţii în pielea goală o gloată rebelă pe străzi înfundate şi murdare înjurături naţionale hippy şi fond de Beatles primul om pe lună lângă o teamă mondială şi o apăsare a unui război cald numit fără sens şi imaginaţie război rece Secte ca ramuri ale unui copac uscat alterări de areal cu smog rock moarte albă nici speranţă nici somn şi sex fără oprelişti peste tot violuri şi morţi de frig şi nesomn o lume bântuită de diavol şi neiubire în derivă spre o mereu apocalipsă Generaţii de artişti devoraţi de fructul lor uitaţi sub treptele templului construit în fiecare din noi în fapt iarăşi şi iarăşi icari rătăcitori după senzaţii de iubire de vise de flori de mări de fără de nori un fel de timp rezervat unor idealuri de pace de gând curat nefinisat nedeformat nemanipulat de adieri Nici o zi fără o armă detunând şi fără zbor de suflete iar trupul demoleculizat transformat în praf îngraşă ţărâna iar deasupra miliarde de Eu-uri plutind printre no