Ziua Maghiarimii, un pretext pentru omagierea dictatorului fascist Horthy
Vă imaginați ce se întâmpla
dacă un grup de români ar fi cerebrat la Budapesta intervenția anticomunistă a
armatei române în Ungaria din 1919.
Amiralul fascist “elibera”
în 1940 oraşele româneşti călare pe calul alb. Vicepremierul Zsolt deschide la
fel mitinguri în Ardeal
Un puternic desant de
politicieni din Ungaria a fost desfăşurat în România pentru a participa la
manifestările din 15 martie, de Ziua Maghiarimii. În fiecare an, etnici
maghiari folosesc această zi care aniversează Revoluţia din 1848-1849 şi pentru
a marca o serie de teme nelegate de evenimentele din acei ani.
Astfel, cu nerușinare,
politicieni din Ungaria și cei din România, de etnie maghiară, au și curajul și
tupeul să pretindă Transilvania. Ei pledează, pe teritoriul României, pentru
nerecunoașterea Tratatului de la Trianon, care a consființit alipirea Transilvaniei
la trupul României.
Manifestările Zilei
Maghiarimii din 2014 au fost precedate de o serie de provocări deschise la
adresa suveranităţii şi integrităţii teritoriale a României care au determinat,
în fine, o reacţie mai dură a autorităţilor. O listă de 14 activişti
iredentişti cunoscuţi pentru activităţile antiromâneşti au fost declaraţi
indezirabili şi au avut interdicţie de şedere în
ţara noastră. Reacţia faţă
de preluarea simbolisticii horthyste de către demnitari ai Ungariei la Ziua
Maghiarimii întârzie. Vicepremierul Semjen Zsolt, mâna dreaptă a lui Viktor
Orban la Budapesta, a deschis manifestările de sâmbătă de la Târgu-Secuiesc,
călare pe un cal. Postură similară cu cea a lui Horthy Miklos la intrarea în
oraşele româneşti “recucerite” în urma odiosului Diktat de la Viena din 1940.
Miklos Horthy, liderul
fascismului maghiar, intra călare pe un cal alb în Oradea, la 1 septembrie
1940, imediat după ce Diktatul de la Viena, impus României, smulgea aproape o
treime din teritoriul Transilvaniei. La 11 septembrie 1940, Horthy “elibera” şi
oraşul Mircurea Ciuc, trecând în revistă, călare pe acelaşi cal alb în fruntea
honvezilor, trupele de ocupaţie maghiare.
Preluarea acestei
simbolistici la manifestările din 15 martie 2014, cu trimiteri evidente la omagierea
lui Horthy, dar mai ales la urmările Diktatului din 1940, sunt de natură să
incite populaţia românească şi, pe de altă parte, să menţină în rândul
etnicilor maghiari visul “Ungariei Mari”. Când aceste gesturi sunt făcute de
demnitari de rang înalt din Ungaria, ele pot fi considerate provocări şi
percepute ca oasumare oficială a ideilor de revanşă, de stimulare şi promovare
a iredentismului, dar şi a unui antiromânism primitiv. Ele sunt însă repetarea
unor asemenea provocări care, iată, devin o obişnuinţă în condiţiile lipsei de
reacţie a autorităţilor româneşti.
În 2010, în 11 septembrie,
la 70 de ani de la intrarea în Miercurea Ciuc a dictatorului fascist Miklos
Horthy, extremiştii maghiari organizau, cu aprobarea primarului UDMR Radulay
Robert şi a şefilor Poliţiei şi Jandarmeriei, o paradă a husarilor. Extremiştii
maghiari din filialele locale ale Mişcării Tinerilor din cele 64 de Comitate
(HVIM), Asociaţia Husarilor din Scaunul Ciuc anunţau la Miercurea Ciuc o suită
de manifestări pentru celebrarea a 70 de ani de la ocuparea oraşului, în 11
septembrie 1940, în urma Diktatului de la Viena, de către trupele ungare, în
fruntea cărora s-a aflat însuşi amiralul Horthy, căpetenia fascismului ungar.
Concluzii
Vă imaginați ce se întâmpla
dacă un grup de români ar fi cerebrat la Budapesta intervenția anticomunistă a
armatei române în Ungaria din 1919.
La 21 martie 1919, puterea
în Ungaria a fost preluată de comuniștii conduși de Béla Kun. Forțele comuniste
maghiare au atacat atât noul stat Cehoslovacia, cât și trupele române din
Transilvania, în speranța de a ocupa Transilvania. La 11 decembrie 1918 s-a
creat Comandamentul trupelor din Transilvania, comandant de corp fiind numit
generalul Traian Moșoiu, iar ulterior generalul Gheorghe Mărdărescu.
La 4 august 1919 armata
română a intrat în Budapesta sub comanda generalului Gheorghe Mărdărescu, alți
generali ai armatei fiind Demetrescu, Holban, Traian Moșoiu și
locotenent-colonelul Ion Antonescu. A fost cucerită capitala, Budapesta, Béla
Kun a demisionat și regimul comunist a fost înlăturat. La 14 noiembrie 1919,
armata română a părăsit Budapesta, care a rămas sub conducerea armatei
naționale ungare. La 16 noiembrie 1919, Horthy a intrat în Budapesta și și-a
stabilit centrul comandamentului la hotelul Gellért. La 25 februarie 1920,
armata română a părăsit teritoriul Ungariei la cererea Antantei.
Sursa: jurnalul.ro,
wikipedia.org
Comentarii
Trimiteți un comentariu