Din cauza judecătorilor incompetenți și corupți România a plătit 39 de milioane euro

Judecătorii corupți au furat în cinci ani 38.540.639 Euro din banii noștri.

Justiția artizanului Băsescu a adus mari prejudicii pentru buzunarele noastre. Independența Justiției nu înseamnă că magistrații sunt deasupra LEGII. O mare parte dintre judecători și procurori au trecut linia și prin încălcarea LEGII au devenit ei însăși INFRACTORI.

Nu e corect să plătim noi pentru o SENTINȚĂ greșită. Dacă CEDO motivează că s-au încălcat drepturile fundamentale ale omului, înseamnă că judecătorul care a dat o SENTINȚĂ contra legii, că este infractor. Nu este corect ca un infractor să fie protejat de lege și să aibă imunitate în fața LEGII.

În ultimii ani în România s-au îmbogățit politicieni, țiganii și magistrații. Ce concluzie putem să tragem de aici? Una singură: Justiția este plină de infractori și ca atare nu ne mai poate apăra de infractori. Mai mult o parte dintre magistrați au ajuns complicii acestor infractori și iar ajungem la infracțiune. Judecătorii fără pic de rațiune, fără pic de caracter și conștiință au trecut linia dintre dreptate și adevăr și au intrat în rândul infractorilor fără a putea fi pedepsiți.

Pentru că suntem toleranți și răbdători o prevedere a Constituție a fost încălcată: Nimeni nu este mai presus de lege!

Pentru sentințele aberante  CINE RĂSPUNDE?

Statul Român a plătit aproape 39 de milioane euro despăgubiri de pe urma condamnărilor suferite la CEDO, în decurs de șapte ani. Procesele intentate României au vizat încălcarea dreptului la un proces echitabil, dreptul la libertate, dreptul la respectarea vieții private și interzicerea torturii.

Inspecția Judiciară din cadrul CSM au un răspuns pe măsură: "Nu au fost sancționați disciplinar magistrații”.

Aproape 168. 807. 998 de lei  a achitat Statul Român în perioada 2005-2012, ca urmare a deciziilor emise de Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Suma a fost confirmată de Ministerul Afacerilor Externe într-un răspuns transmis Fundației pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS). În același document se precizează că cele mai multe procese intentate de români împotriva Statului au vizat încălcarea unor articole din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum Dreptul la viață, Dreptul la un proces echitabil, Dreptul la respectarea vieții private sau a Interzicerii torturii.

Situația transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, privind plăție efectuate de Statul Român drept despăgubiri, ca urmare a condamnărilor la CEDO:

2005 – 2.271.012,19 lei

2006 – 3.041.699,77 lei

2007 – 14.058.607,71 lei

2008 – 47.185.480,32 lei

2009 – 41.232.042,62 lei

2010 – 48.320.194,89 lei

2011 – 8.544.194,62 lei

2012 – 8.779.648,68 lei

173.432.876 lei = 38.540.639 Euro

Principalele motive pentru care Statul Român a fost condamnat până în prezent la CEDO în perioada 2005-2012:

Art. 2 – Dreptul la viață (25)

Art. 3 – Interzicerea torturii (135)

Art. 5 – Dreptul la libertate și siguranță (74)

Art. 6 – Drepul la un proces echitabil (490)

Art. 8 – Dreptul la respectarea vieții private și de familie (50)

Art. 14 – Interzicerea discriminării (26)

Art. 1 Protocolul 1 – Dreptul la proprietate (448)

Consiliul Superior al Magistraturii a devenit complice și protejează magistrații infractori

Deși condamnările la CEDO au survenit ca urmare a erorilor, abuzurilor, inceomptenței, a comenzilor politice, a dirijării artizanului Băsescu,  procurorii și judecători infractori  nu au fost trași la răspundere până în prezent. Despăgubirile plătite de Statul Roman, din banii contribuabililor, au lăsat o gaură în buget de aproape 39 de milioane de euro.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a devenit, pentru multe persoane care s-au pierdut în hăţişurile justiţiei româneşti, ultima speranţă pe drumul spre dreptate. Şi cum mulţi au avut câştig de cauză la Strasbourg, românii au prins curaj şi au început să-şi reclame ţara la CEDO chiar şi pentru situaţii care, în mod normal, ar fi trebuit rezolvate de instanţele din România. Aşa s-a ajuns ca magistraţii europeni să judece cazuri privind concedii de paternitate neacordate, invenţii neplătite sau dreptul la mâncare vegetariană în penitenciare. În total, de la începutul funcţionării CEDO şi până în 2012, statul român a fost obligat să plătească reclamanţilor săi despăgubiri de peste 50 de milioane de euro.

Cazuri judecate la CEDO

Gabriel Hulea, din Bacău, a primit din partea Statului Român 8.000 de euro pentru un concediu de paternitate. În 2001 Ministerului Apărării Naţionale a refuzat să-i aprobe concediul paternal, motivând că această perioadă este rezervată doar femeilor. În România a pierdut la toate instanțele, însă CEDO i-a dat dreptate.

Deşi Curtea Constituţională, sesizată în timpul judecăţii, a decis că un astfel de refuz e discriminatoriu pe criterii sexuale şi se încalcă principiul egalităţii în faţa legii, judecătorii din ţară nu au ținut cont de ce a spus Curtea Constituțională.

Ilie Abramiuc, din Suceava, de profesie inginer chimist, a reclamat faptul că, în perioada 1984-1991, o invenţie a sa a fost folosită în producţia industrială a întreprinderii de stat unde a lucrat, fără să i se plătească drepturi de autor. O sentinţă CEDO, din 2009, i-a dat dreptate suceveanului și a dispus să fie despăgubit cu 7.000 de euro, despăgubiri morale.

O decizie ciudată a dat CEDO pentru Almos Albert, fost primar UDMR la Sfântul Gheorghe până în 2008. În 2002, Almos Albert a decis să dea jos drapelul românesc de pe clădirea Primăriei din Sfântu Gheorghe, invocând o hotărâre de guvern care prevedea că steagul poate fi pus şi la intrarea în imobil. Apoi a decis ca pe documentele oficiale ale municipalităţii numele oraşului să fie trecut şi în maghiară, se arată în documentele publice ale Curţii Europene. Pentru cele două gesturi, primarul a primit, din partea Prefecturii Covasna, o amendă de 10.000 de lei, pe care însă a contestat-o imediat. Almos Albert a susţinut că nu a adus nici o ofensă statului, dar judecătorii români au considerat altfel şi au păstrat sancţiunea. Prin urmare, politicianul a reclamat România la Strasbourg pe motiv că magistraţii locali nu i-au permis să se apere corect.

După şase ani, CEDO a decis că fostului primar şi senator i s-au încălcat într-adevăr drepturile şi, prin urmare, i se cuvine o despăgubire materială – echivalentul amenzii plătite, de 2.755 de euro -, la care s-au adăugat 2.000 de euro pentru cheltuielile de judecată.

În 2003, irakianul Hamdoon Ahmed s-a plâns magistraţilor de faptul că autorităţile de la Bucureşti au decis să-l expulzeze din România.În acel an, “reclamantul a fost declarat persoană indezirabilă pentru o perioadă de 10 ani, deoarece procurorul a constatat faptul că existau suficiente indicii care demonstrau că acesta ar fi comis fapte de natură să pună în pericol siguranţa statului”, potrivit datelor oferite de CEDO. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, aşa încât irakianul a fost cazat într-un centru de tranzit pentru migranţi. Atunci, autorităţile au aflat că acesta depusese anterior şi o cerere pentru azil politic în România. Asta însemna că, potrivit legii, Hamdoon Ahmed nu poate fi totuşi expulzat până nu se lua o decizie privind această cerere.

Atât irakianul, cât şi reprezentanţii statului au demarat imediat mai multe demersuri juridice – primul ca să rămână la Bucureşti, cei din urmă ca bărbatul să plece. Câştig de cauză au avut autorităţile, aşa încât Hamdoon Ahmed a părăsit ţara în septembrie 2003.

Nu înainte ca acesta să apuce să depună şi o reclamaţie la

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a decis că România i-a violat într-adevăr drepturile şi trebuie să-i plătească irakianului despăgubiri morale de 8.000 de euro.

Un deţinut a fost despăgubit cu 3.000 de euro de statul român pentru că Penitenciarul Rahova, unde a fost închis pentru crimă, nu i-a asigurat mâncare vegetariană. Ghennadii Vartic, cetăţean moldovean care ispăşeşte în prezent o pedeapsă de 25 de ani, a invocat faptul că este budhist, iar religia nu îi permite să mănânce carne. Conducerea închisorii Rahova nu i-a asigurat hrana potrivită, prin urmare, deţinutul s-a plâns Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) pentru că i s-a încălcat libertatea de gândire, conştiinţă şi religie.

Judecătorii europeni i-au dat dreptate şi au obligat statul român să-i plătească despăgubiri morale de 3.000 de euro, plus alţi 200 de euro pentru cheltuielile de judecată.

Concluzii

Dacă judecătorul va plăti pentru fiecare încălcarea a LEGII cu averea lui ar fi mai corect în deciziile pe care le dă. Atâta timp cât se invocă o independență a justiție pentru a proteja infractorii nu vom avea o jutsiție independentă

Sursa: dcnews.ro, romanialibera.ro, ziare.com, 9am.ro

Sursa foto: radu-tudor.ro, karikaturapolitika.wordpress.com