Revocarea șefei DNA Laura Kovesi este ireversibilă! Legea 303/2004 nu prevede posibilitatea ca președintele României să poată refuza sa emită decizia de revocare. Iohannis își riscă funcția dacă încalcă legea pentru Kovesi

Klaus Iohannis este obligat de lege să o revoce pe Kovesi. În caz contrar se va declanșa un conflict juridic de natură constituțională, iar CCR va constata ca Laura Kovesi este revocată. 

Dezastru pentru susținătorii Laurei Kovesi.
Revocarea acesteia este ireversibilă. Kovesi este ca și revocată întrucât Legea 303/2004 prevede că revocarea “se face” la propunerea ministrului Justiției, dispoziția legiuitorului fiind una imperativă, care nu dă dreptul președintelui să refuze, ci doar să ia act de cerere și să o transpună în practică prin emiterea unui act prezidențial.
De altfel, Constituția României tocmai de aceea spune că procurorii funcționează sub autoritatea ministrului Justiției, care are dreptul să propună numirea sau revocarea lor din funcții. Daca la numire legea prevede că președintele poate refuza o propunere în mod motivat, repetăm că la revocare președintele are obligația "să o facă”.
În caz contrar, dacă președintele va trece peste autoritatea ministrului Justiției, se va declanșa un conflict juridic de natură constituțională prin împiedicarea exercitării atribuțiilor ministrului, a cărui competență de soluționare este la Curtea Constituțională.
Cei care au dreptul să sesizeze Curtea Constituțională sunt, atenție: președintele României, președintele Senatului, președintele Camerei Deputaților sau președintele CSM.
Dacî Klaus Iohannis refuză să o suspende din funcție Curtea Constituțională va constata că președintele a încălcat Constituția și a boicotat atribuțiile ministrului Justiției, situație care ar da dreptul Parlamentului să îl suspende din funcție și să declanșeze procedurile unui referendum pentru demiterea lui Klaus Iohannis. Cum Iohannis a căzut catastrofal în sondaje, e aproape sigur că un referendum de această natură ar duce la demiterea acestuia.
Așteptăm însă ca președintele Klaus Iohannis să respecte legea și să dea curs cererii de revocare întrucât DNA nu stă într-un singur om și este o instituție vitală care trebuie redată cetățenilor în forma și pentru scopurile în care au fost gândite de legiuitor.
Legislatia îl obligă pe președintele României să admită cererea de revocare a șefei DNA
Astfel, să recapitulăm:
- Procedura de revocare a șefei DNA este stabilită în art. 54 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor;
- Ea este cât se poate de limpede explicată: revocarea procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție se face de către președintele României la propunerea ministrului Justiției, cu avizul consultativ al CSM;
- Nicaieri în textul art. 54 din Legea 303/2004 nu se vorbește despre posibilitatea ca președintele României să poată refuza revocarea;
- Textul este unul imperativ, căci se menționează că “revocarea se face”;
- Nu există nici varianta ca posibilitatea ca președintele să poată refuza revocarea să fie implicită;
- Situațiile în care președintele poate refuza măsuri privind procurorul șef al DNA sunt prevăzute de lege. Mai exact, în art. 54 din Legea 303/2004 se prevede că președintele poate refuza motivat doar numirea în funcție a procurorului șef al DNA. Doar aceasta este situația în care se vorbește despre refuzul președintelui;
- Așadar, nu există nicio mențiune în legătură cu faptul că președintele ar putea să refuze revocarea procurorului șef al DNA.

Iată ce prevede art. 54 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor:
“(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție (n.r. - procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție), adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată.
(2) Dispozitiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.
(3) Președintele României poate refuza motivat numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoștința publicului motivele refuzului.
(4) Revocarea procurorilor din funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Președintele României, la propunerea ministrului justiției care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casație și Justiție ori a procurorului general al Parchetului Național Anticorupție (n.r. - procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție), cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător”.
Iată prevederile art. 48 alin. (10) - (12) menționate în cuprinsul art. 54 din Legea 303/2004:
“(10) Nu pot fi numiți în funcții de conducere judecătorii care au făcut parte din serviciile de informații înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au un interes personal, ce influențează sau ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate și imparțialitate a atribuțiilor prevăzute de lege.
(11) Judecătorii care participă la concurs sau examen, precum și cei propuși pentru o funcție de conducere sunt obligați să dea o declarație pe proprie răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informații înainte de 1990 și nici nu au colaborat cu acestea, precum și o declarație de interese care se actualizează anual sau în termen de 15 zile de la apariția unei schimbări sau de la data la care judecătorul a luat cunoștință despre aceasta.
(12)Înainte de numirea în funcțiile de conducere, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității verifică și comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorul a făcut parte din serviciile de informații înainte de 1990 sau a colaborat cu acestea”.
Iată prevederile art. 51 alin. (2) menționate în cuprinsul art. 54 din Legea 303/2004:
“(2) Revocarea din funcția de conducere a judecătorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a președintelui instanței, pentru următoarele motive:
a)în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condițiile necesare pentru numirea în funcția de conducere;
b)în cazul exercitării necorespunzatoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale;
c)în cazul aplicării uneia dintre sancțiunile disciplinare”.
Iată ce se stipulează la art. 132 alin. (1) din Constituția României:
“(1) Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției”.