Cinci ani de puşcărie pentru un secretar de stat nevinovat. Cum se fabrică un dosar la DNA?

Cu Legea pe  Lege călcând

Cinci ani de puşcărie pentru un secretar de stat nevinovat

Niciun jurnalist nu a avut măcar curiozitatea să examineze dosarele lui Adrian Năstase, fost prim ministru şi preşedinte de partid şi a lui Emilian Vasile Cutean, fost secretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989, fost deputat de Alba. Aceşti jurnalişti, formatori de opinie, în realitate nu sunt jurnaliştii, sunt doar reprezentanţii unor organe de presă aservite guvernatorului României, Traian Băsescu.
De ce Traian Băsescu a avut nevoie de “capul” lui Adrian Năstase? Securistul, dovedit cu acte în regulă, Traian Băsescu, a câştigat alegerile  din 2004 şi din 2009 prin manipularea electoratului, cum că el este total anticomunist şi că vrea reformarea statului în favoarea cetăţeanului. Diferenţa de voturi din turul doi, de circa 245.374, în favoarea ma-rinarului Traian Băsescu nu a fost prea concludentă. Cei care s-au lăsat ademeniţi de promisiunile securistului au crezut că acesta va lupta până la ultima suflare împotriva corupţiei.
Dar s-au înşelat amarnic. Cum a ajuns în funcţia de preşedinte, în repetate rânduri Traian Băsescu a încălcat Constituţia României, fapt ce a dus inevitabil suspendarea acestuia în data de 19 aprilie 2007, când 322 de parlamentari au votat pentru demitere. Fiind în acel moment încă pe val, fărădelegile lui Traian Băsescu nu erau în totalitate dovedite, referendumul din 19 mai 2007 îl pune iarăşi în fotoliul de la Cotroceni.
Ce a urmat a fost un scenariu de groază pentru România. La alegerile generale din 2008, deşi partidul câştigător a fost PSD, Traian Băsescu, încălcând Constituţia României, a impus cu de la sine putere ca premier pe Emil Boc şi prin şantaj şi alte  mijloace a convins o parte din parlamentarii PSD să se alieze cu PDL si să formeze împreună cu ungurii o majoritate. Din 2008 a început războiul lui Traian Băsescu şi a camarilei PDL cu poporul român. În spatele măsurilor dure luate împotriva populaţiei, Traian Băsescu s-a întărit, numind în funcţii cheie la DNA şi Parchetul General, procurori incompetenţi, dar aserviţi interesului personal, numind la Curtea Constituţională persoane care nu au judecat în viaţa lor  un proces.
Obidienţa procurorilor din DNA şi din Parchetul General s-a manifestat făţiş în favoarea lui Traian Băsescu la alegerile prezidenţiale din 2009, când au fost depuse peste 25.000 de plângeri penale, acuzând de fraudă electorală pe Traian Băsescu şi camarila PDL. 


Pentru a demonstra că luptă împotriva corupţiei DNA-ul se sesizează şi îl asaltează cu mai multe dosare pe Adrian Năstase, care au culminat cu încarcerarea la penitenciarul din Jilava. Dintre sute de secretari de stat, pe care i-a avut România după 1989, singurul Emilian Vasile Cutean este cercetat pentru corupţie şi încarcerat tot la Jilava, pe 5 ani, pentru abuz în servicii, spun procurorii.
În articolul de faţă voi demonstra cu cărţile pe masă cum procurorii DNA au fabricat un dosar de corupţie şi cum Emilian Vasile Cuteanu a intrat în atenţia tătucului de la Cotroceni. Ce este mai grav, este că judecătorii care au judecat cazul, au copiat din rechizitoriul procurorului DNA şi din Nota de fundamentare, care îl încrimina. Deşi în faza de cercetare penală procurorii DNA au dat o soluţie de “neîncepere a urmăririi penale”, la presiunea puterii PDL şi a tătucului Traian Băsescu au revenit şi au trimis doasarul în instanţă. Însă faptul că niciun magistrat de la instanţele care au judecat dosarul lui Emilian Vasile Cutean nu l-au audiat, nu au permis ultimul cuvânt al condamnatului este strigător la cer. Acest lucru demonstrează aranjamentul din culise şi că indifferent ce ar fi spus sau ce probe şi martori ar fi depus în faţa judecătorilor, fostul secretar de stat era deja condamnat înainte de proces şi întreaga mascaradă din faţa completelor de judecată era o piesă de teatru pentru opinia public şi praf în ochi pentru Uniunea Europeană.
Atunci ce să mai credem? Simplu! Credem că justiţia nu este a treia putere în stat atâta timp cât este aservită intereselor lui Traian Băsescu şi a camarilei PDL. Şi mai credem că dacă unui om politic i se poate înscena o infracţiune, pentru omul de rând, această justiţie care nu ţine cont de LEGE este în realitate un organ de represiune.

Cinci ani de puşcărie pentru un secretar de stat nevinovat
Dintre sutele de secretari de stat, pe care i-a avut Guvernul României după 1990, Emilian Vasile Cutean este singurul condamnat pentru corupţie, fiind acuzat de Direcţia Naţională Anticorupţie de abuz în serviciu. După ce dosarul a călătorit pe o rută complicată, de la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti la Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, a mai fost judecat şi judecătorii de la Tribunalul Bucureşti, însă decizia definitivă şi irevocabilă a revenit în sarcina a trei judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti. Aceştia au judecat recursul cu nepăsare faţă de lege. Magistraţii nu au admis nici un punct ridicat de recurentul Emilian Vasile Cutean, de parcă ar fi fost cetăţean din altă ţară, acceptând cu uşurinţă soluţia dată de instanţa de fond.


Martori mincinoşi, care erau 
în relaţii de duşmănie cu secretarul de stat
  În acest proces, aşa zis de corupţie, foarte mediatizat de PRO TV şi televiziunile pro Băsescu, cel care a sesizat DNA-ul şi cel care a fost cel mai înverşunat martor nu a fost decât nimeni altul puşcăriabilul George Costin. În acest moment arestat şi cercetat de DNA Piteşti. Deci principalii martori nu sunt din Guvernul României, care după opinia procurorilor DNA era prejudicat de câteva miliarde de lei, ci câţiva impostori, groparii Revoluţiei din Decembrie 1989, repet, George Costin şi Teodor Mărieş. Cele două persoane de cea mai joasă speţă intelectuală şi morală au avut mai multe conflicte cu Emilian Vasile Cutean, atât în perioada când era secretar de stat (2002 - 2004), cât şi în perioada când era preşedintele Comisiei Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 din Parlamentul României (2004 -2008). De menţionat că în timpul procesului martorului Teodor Mărieş i s-a deschis un dosar pentru mărturie mincinoasă, iar George Costin, la terminarea cercetările procurorilor DNA poate primi un minim de 18 ani de închisoare. Aceşti doi martori erau principala descoperire a procurorilor DNA şi pe doar spusele lor şi pe o notă de fundamentare şi-au clădit rechizitoriul.

“Nu am făcut jocul lui George Costin”
  Cum a ajuns George Costin să-l duşmănească pe Emilian Vasile Cutean? Fostul secretar de stat ne-a declarat: “DNA a deschis un dosar de cercetare penală la sesizarea lui George Costin. Costin  în calitate de preşedinte de asociaţie a cerut 1 miliard de lei vechi pentru Asociatia “Decembrie 1989 - Metrou” Romania. Banii erau ceruţi pentru cumpărarea unor pachete de Crăciun şi pentru plata unor datorii ale asociaţiei la utilităţi. Eu, în calitate de secretar de stat, i-am trimis un răspuns, având în vedere că Asociaţia lui Costin avea filiale în toată ţara, care sunt şi de sine stăptătoare şi filiale directe ale asociaţiei, prin care îi ceream să ne trimită o listă cu persoanele nevoiaşe cărora asociaţia le va atribui pachete. Şi fiindcă George Costin nu mi-a trimis lista nu a primit banii şi de aici a pornit ura lui. După ce am fost schimbat la SSPR a venit Adrian Sanda şi acesta i-a trimis o scrisoare de refuz, pe motiv că cererea sa a fost făcute prea târziu.”

“Ori îi treci pe ăştia, ori te duci la puşcărie”
  Mai există şi un alt motiv pentru care George Costin îl ura pe Emilian Vasile Cutean şi se folosea de toate mijloacele, începând cu televiziunile PRO TV şi OTV şi terminând cu mari demnitari PDL-işti, prin intermediul cărora a influenţat magistraţii în acest proces. Despre acest lucru Emilian Cutean ne-a declarat:  “Înainte de a fi condamnat de Judecătoria Sectorului 1 în 15 iunie 2009, pe la sfârşitul lunii mai, am fost căutat la SSPR de vicepreşedintele Asociaţiei “Club 22”, care a venit la mine cu un mesaj de la George Costin, cu cererea de a-l primi în audienţă. Am spus că nu am ce discuta cu George Costin. Atunci vicepreşedintele  a insistat să primesc pe altcineva de la Asociaţia Metrou şi a venit George Bocoi, care era “locotenentul” lui George Costin. Acesta avea în mână mai multe tabele, cu circa 2.000 de persoane. Atunci Bocoi mi-a transmis mesajul lui George Costin: “Ori îi treci pe ăştia, ori te duci la puşcărie”. Am refuzat şi nu au trecut nici două săptămâni şi am fost condamnat. Pe site-ul PRO TV s-a postat înregistrarea din sala de judecată, dar legat de acest post de televiziune, PRO TV-ul a deformat realitatea şi au prezentat o mulţime de aşa zişi revoluţionari care se bucurau că am fost condamnat.”


Recurs judecat în afara legii
    Deşi recurentul Emilian Vasile Cutean a motivat recursul cu dovezi clare că în acest dosar nu s-a respectat procedura legală, cei trei judecători de la Curtea de Apel Bucureşti, cu aroganţă şi nepăsare faţă de lege,nu au ţinut cont şi au dat Decizia nr. 274/R în data de 7.02.2012. Analizând această decizie rămâi înmărmurit când vezi că motivaţia este copiată din “Nota de fundamentare” a unui specialist DNA şi din rechizitoriu.
Prima neregulă ridicată de Emilian Vasile Cutean a fost că sentinţa penală dată de instanţa de fond este lovită de nulitate absolută, motivată de faptul că nu i-a fost acordat inculpatului ultimul cuvânt. Această prevedere legală este stipulată în art. 197 şi art. 262 din Codul de Procedură penală, care şi în acest caz face trimitere la art. 332, alin. 2, din acelaşi CPP şi care spune foarte clar: “restituirea cauzei la Parchet în vederea refacerii urmăririi penale”.

Mari greşeli la toate instanţele de judecată
  O altă prevedere legală încălcată de toţi judecătorii care au judecat cazul a fost cea privind minuta sentinţei penale nr. 442 din 15.06.2009 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti. Această minută nu a fost semnată de judecător pe toate exemplarele sale.
  Legea prevede în cazul în care toate exemplarele nu sunt semnate de judecător se va proceda astfel, valabil şi pentru acest caz, dosarul se retrimite spre rejudecare instanţei de fond.
  Fără să ţină cont de realitate, magistraţii au reţinut art. 12, litera a, teza a II-a şi art. 13 teza a II-a şi nici măcar nu au avut bunăvoinţa să citească Legea 78/2000, care la art. 12 nu are teza menţionată în sentinţă.

Articolul 12, litera a  
   Legea 78/2000. Sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite:
     a) efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale;
    b) folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.  (Sursa: http://legeaz.net)

Art. 13, teza a II-a
 Legea 78 /2000. Fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.
        Art. 131. Infracţiunea de şantaj, prevăzută la art. 194 din Codul penal, în care este implicată o persoană dintre cele prevăzute la art. 1, se pedepseşte cu închisoare de la 7 la 12 ani.
       Art. 132. . Infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani. (Sursa: http://legeaz.net)

Abuz în serviciu contra intereselor persoanelor   
  Iniţial procurorii au pornit acuzaţia în baza art. 12, litera a, dar văzând că pedeapsa era prea mică, de la 1 - 5 ani în baza art. 12, au căutat cu disperare o altă încadrare. Şi au ales art. 13, teza 2, care prevede închisoare de la 3 - 15 ani, pentru abuz în serviciu, iar judecătorii au acceptat. 
  Despre acest aspect Emilian Vasile Cutean ne-a declarat: “Fapta reţinută de judecători era că am semnat ordinele de plată. Eu nu le-am semnat şi fiindcă nu mai eram secretar de stat. În calitate de secretar de stat, înainte de 20 decembrie 2004, am semnat un angajament de plată pentru toate asociaţiile care au primit bani de la SSPR. Prin semnarea acestui angajament însemna că eram de acord şi că banii existau. Eu repet, am semnat doar un angajaent politic, fiindcă nu sunt specialist în economie.”

Ordine de plată emise după ce nu mai era în funcţie
Deşi principalele dovezi materiale pentru susţinerea acuzaţiilor de corupţie a procurorilor DNA sunt trei ordine de plată, emise  de SSPR în zilele de 22, 23 şi 28 decembrie 2004. Judecătorii nu au ţinut cont de faptul că din data de 20.12.2004 Emilian Vasile Cutean nu mai era secretar de stat şi nici nu au reţinut faptul că un secretar de stat nu semnează ordine de plată.
 Ordinele de plată au fost semnate de conducătorul compartimentului financiar - contabil din cadrul SSPR, dar judecătorii nu au ţinut cont. Prin regulamentul de funcţionare din cadrul Guvernului, miniştrii şi secretarii de stat răspund pentru obiectivitatea şi oportunitatea plăţii, pentru legalitatea unor plăţi răspunde specialistul, adică şeful compartimentului economic.

“Din data de 20 decembrie 2004 nu mai eram secretar de stat”
   Despre acest aspect Emilian Vasile Cutean ne-a spus: “Fapta reţinută de judecători era că am semnat ordinele de plată. Eu nu le-am semnat şi fiindcă nu mai eram secretar de stat. În calitate de secretar de stat, înainte de 20 decembrie 2004, am semnat un angajament de plată pentru toate asociaţiile care au primit bani de la SSPR. Prin semnarea acestui angajament însemna că eram de acord şi că banii existau. Eu repet, am semnat doar un angajament politic, fiindcă nu sunt specialist în economie. Ordinele de plată au fost semnate de conducătorul compartimentului financiar - contabil din cadrul SSPR, dar judecătorii nu au ţinut cont. Prin regulamentul de funcţionare din cadrul Guvernului, miniştrii şi secretarii de stat răspund pentru obiectivitatea şi oportunitatea plăţii, pentru legalitatea unor plăţi răspunde specialistul, adică şeful compartimentului economic.”


Eliminarea impostorilor şi redarea încrederii în revoluţionarii
   Emilian Vasile Cutean este primul secretar de stat care a anunţat că Legea Recunoştinţei nr. 341/2004 va elimina impostorii. De menţionat este şi faptul că a fost iniţiatorul acestei legi şi s-a “bătut” pentru proiectul legislativ. Începând cu 2002, Emilian Vasile Cutean, în toate conferinţele de presă, împreună cu regretatul Dan Iosif, a luat poziţie împotriva impostorilor din rândul revoluţionarilor.
Despre acest lucru Emilian vasile Cutean ne declară: 
   “Nu am fost numit la SSPR în 2002 ca economist sau specialist juridic, eu am fost numit politic şi mi-am arătat de la bun început obiectivele pe care mi le-am propus. Repet, să fie clar. Eu am fost pus acolo pentru nişte obiective politice. Cel mai important obiectiv al meu a fost eliminarea impostorilor şi redarea încrederii populaţiei în categoria socială a revoluţionarilor. În timpul cât am fost secretar de stat, şedinţele Consiliului Revoluţionarilor se ţineau în sala de la Guvernul României şi nu prin subsoluri sau în cine ştie ce săli, cum s-au ţinut după ce am plecat eu. Eu am ridicat statutul revoluţionarulor la locul unde a trebuit să fie întotdeauna.
   Din păcate această politică a ţinut vreo doi ani şi imaginea revoluţionarilor a ajuns iar în mocirlă. Datorită acestor obiective politice mi-am atras ura, dar sigur cei care mă urau nu puteau fi puternici dacă nu aveau susţinerea “mânuitorului de păpuşi” (n.t.).”
   Pentru susţinerea  afirmaţiilor că un ministru sau secretarul de stat nu răspunde  pentru plăţile făcute de compartimentul finaciar se poate exemplifica cazul ministrului Elena Udrea. Aceasta a fost chemată la o Comisie Parlamentară, a cărei preşedinte era liberalul Ludovic Orban. Această comisie a cercetat-o pentru nişte sume de bani care au fost virate la mai multe primării PDL, banii care nu trebuiau daţi. Şi Elena Udrea a fost absolvită de vină, fiindcă un ministru nu semnează documente financiare.
  Iar faptul că în cazul lui Emilian Vasile Cutean nu s-a ţinut cont de acest aspect demonstrează că dosarul a fost făcut la cererea celui care mânuieşte justiţia şi parchetul după bunul său plac.

Decizia corectă: achitarea
  Recurentul Emilian Vasile Cutean a mai demonstrat în faţa judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti că nu a semnat ordinele de plată şi că soluţia care se impune în acest caz era achitarea, deoarece lipseşte un element constitutiv al infracţiunii.
  În sprijinul verdictului de achitare, SSPR-ul depune la dosarul cauzei că se retrage ca şi parte civilă, deoarece Asociaţia “Club 22” a justificat cheltuirea sumei de bani, respectându-se destinaţia pentru care au fost primiţi banii. În acest caz, Guvernul României nu mai era prejudiciat, actul de corupţie invocat nu mai exista, ceea ce impunea ca judecătorii să decidă achitarea.

Cum a ajuns Cutean în atenţia lui Traian Băsescu şi a apropiaţilor lui
  Când preşedintele Traian Băsescu a fost suspendat în 2007, deputatul Emilian Vasile Cutean a ales un mod inedit prin care să-şi exprime motivarea votului de suspendare a celor 322 de parlamentari.
  Citez: “Miercuri 30 mai 2007. Deputatul PSD Emilian Cutean a fost una dintre petele de culoare ale şedinţei de miercuri a Parlamentului. El a apărut îmbrăcat într-un tricou alb, având imprimat pe piept numărul “322”, adică exact numărul parlamentarilor care au votat pentru suspendarea lui Traian Băsescu. Pe spatele tricoului său Cutean şi-a imprimat cuvintele “Găozar” şi “Ţigancă împuţită”, expresiile folosite de Băsescu la adresa a doi ziarişti. Cutean a fost singurul parlamentar care a purtat un astfel de tricou cu ocazia discursului lui Băsescu în Parlamentul României.” Sursa: http://www.hotnews.ro.

Un certificat respins cu urmări
   Emilian Cutean, în calitate de preşedinte al Comisiei Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 din Parlamentul României în perioada 2004 - 2008, a respins cererea de preschimbare a certificatului unui procuror în baza Legii 341/2004. Acest procuror nu era un magistrat oarecare, era  prim adjunct al procurorului general Laura Codruţa Kövesi. Acest procuror, pe nume Tiberiu Niţu a fost mutat la Consiliul Superior al Magistraturii la Inspecţia Judiciară şi mai nou, a fost propus la funcţia de procuror general de către ministrul justiţiei Mona Pivniceru. Deşi CSM-ul a dat aviz negative, ministrul Justiţiei îşi susţine propunerea cu încăpăţânare. Oare de ce?

Un procuror care a profitat de Revoluţia din decembrie 1989
   La sfârşitul anului 2010 mass media a explodat, iar pe internet au apărut mai multe articole şi comentarii despre procurorul Tiberiu Niţu. În toate se făceau referire la: “Adjunctul procurorului general Laura Codruţa Kövesi, magistratul Tiberiu Niţu, a primit 8.000 m.p. intravilan ca revoluţionar, deşi a tras cu arma în casele de la Televiziune, ca militar în termen”.
   Interesant este faptul cum de a putut primi 8.000 de metri pătraţi în intravilan, când Legea 42/1990 prevede clar că un revoluţionar poate primi doar 10.000 de metri pătraţi în extravilan şi condiţia să fie teren agricol şi doar 100 de metri pătraţi în intravilan.
  În acest caz se pune întrebarea: “Cum a primit procurorul Tiberiu Niţu certificatul de revoluţionar, când singurele fapte ale sale erau că se afla, ca militar în termen, sub ordinile pe care le primea?”. Şi când afli că acest magistrat se vrea in fruntea Parchetului General nu te apucă râsul?

Emilian Cutean şi-a făcut datoria
  În calitate de preşedinte al Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 din Parlamentul României, Emilian Cutean  şi comisia prezidată de el nu au dat aviz favorabil pentru schimbarea certificatului emis în baza Legii 42/1990. Acest aviz nefavorabil se baza pe faptul că procurorul Tiberiu Niţu nu avea merite deosebite, iar documentul eliberat de generalul Voinea în 2007 nu era considerat ca o dovadă. Prin poziţia pe care o avea în Parchetul General, procurorul Tiberiu Niţu putea influenţa ancheta DNA, iar când a ajuns la Inspecţia Judiciară din cadrul CSM putea influenţa magistraţii care au judecat cauza lui Emilian Cutean.


Minciuni sub acoperirea “legii” într-un raport de constatare DNA
  Procurorii DNA au început cercetările în baza unui Raport “de constatare”, întocmit de specialistul Laurenţiu Hangan. Acest raport şi-a propus mai multe obiective, printre care demonstrarea efectuării unor operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia de secretar la SSPR. Ţinta acestui raport era fondurile alocate de la bugetul statului în 2004 de către SSPR. Acest raport se axa pe suma de 3,5 miliarde de lei, pentru finanţarea Asociaţiei “Club 22” Bucureşti. Această finanţare făcea parte din programul “15 ani de la Revoluţia Română”, program publicat în Monitorul Oficial din 9 decembrie 2004. Specialistul DNA trage concluzii vădit greşite referitor acestui program.
  Citez din raport: “Din analiza efectuată asupra unui document întitulat “Programul - 15 ani de la Revoluţia Română”, aprobat de secretarul de Emilian Vasile Cutean - secretar de stat, nu rezultă că acesta aparţine asociaţiilor revoluţionarilor sau ale revoluţionarilor din decembrie 1989”.

Interpretarea Legii împotriva Legii
  În acelaşi raport, la pagina 5, aşa zisul specialist DNA se contrazice, citând art. 4, litera d şi k, din H.G. nr. 760/2003. Citez: “d) finanţează şi cofinanţează programe şi proiecte ale asociaţiilor revoluţionarilor sau ale revoluţionarilor dind ecembrie 1989”  şi “k) elaborează şi propune Guvernului spre aprobare programe proprii privind cinstirea eroilor - martiri şi sprijinirea revoluţionarilor din decembrie 1989.”
  Şi restul raportului este redactat în formă de opinie, fără a prezenta clar infracţiunea de corupţie, în cazul lui Emilian Cutean transformată în abuz în serviciu contra intereselor publice şi al intereselor persoanelor.

Ordine de plată nesemnate de Emilian Vasile Cutean
Revin cu încăpăpăţânare la ordinele de plată, care sunt probe pentru susţinerea infracţiunii de corupţie în dosarul secretarului de stat Emilian Vasile Cutean. Prin Decizia nr. 245 din 20 decembrie 2004 a primului ministru a României, Emilian Vasile Cutean  nu mai avea calitatea de ordonator de credite. Şi totuşi specialistul DNA consemnează că principalele probe ale corupţiei sunt trei ordine de plată semnate de Emilian Vasile Cutean  după 20 decembrie 2004, dar nu a semnalat faptul că semnarea ordineleor de plată nu era în atribuţia secretarului de stat. În plus aceste ordine de plată au fost emise în 22 - 23 şi 28 decembrie 2004, când Emilian Vasile Cutean nu mai era secretar de stat.

Specialistul DNA a fabricat infracţiunea
  Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 500/2002 contrazice ficţiunile specialistului DNA. La art 24, aliniatul j se prevede: “Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor din fondurile publice se aprobă de ordonatorul de credite, iar plata acestora se efectuează de către contabil”. Acest paragraf demonstrează clar că Emilian Vasile Cutean nu a semnat niciun un ordin de plată şi reprezintă dovada inexistenţei vreunei infracţiuni.

Rechizitoriu făcut la comandă
  Textul din raport este copiat în rechizitoriu până la punct şi virgulă. Însă cu un dispreţ faţă de lege procurorul trage concluzii ciudate privind statul neguvernamental al asociaţiilor de revoluţionari, ceea ce ne obligă să ne gândim la două teorii, din păcate amândouă sunt credibile. Prima, că nu cunoaşte legea şi că a trecut prin facultatea de drept precum gâsca prin apă şi a doua, în mod voit, nu a ţinut cont de prevederile legii, pentru a-i face pe plac lui Traian Băsescu şi apropiaţilor lui. În opinia procurorului Petru Nariţa, procuror şrf adjunct al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie - DNA ignoră prevederile Constituţiei privind dreptul de asociere şi legea de înfiinţare a a asociaţiilor şi dă o concluzie aberantă privind finanţarea SSPR-ului către asociaţiile de revoluţionari: “finanţarea trebuia făcută către organizaţiile neguvernamentale ale revoluţionarilor şi nu la asociaţii ale acestora”. Deşi cconform legilor din România asociaţiile au un statut neguvernamental.   

Emilian Cutean contestă Raportul de Constatare
  Raportul de constatare întocmit de specialistul DNA Laurenţiu Hangan a fost folosit de procurorii DNA ca şi principala motivare scrisă a Rechizitoriului, prin care a fost trimis în judecată Emilian Cutean pentru infracţiunea de corupţie. Şi ca un film cu proşti. deşi Emilian Cutean depune o cerere prin care contestă Raportul de Constatare şi rezoluţia procurorului, acelaşi procuror o respinge, dar în acelaşi timp tot el a întocmit şi rechizitoriu. În practica judiciară acest lucru este în afara legii.

“Nu se poate să ajungi la puşcărie pentru că vrea cineva”
   Cu toate neregulile din faza de cercetare, judecătorii parcă au fost hipnotizaţi, au acceptat toate greşelile de procedură şi nu au admis nicio o cerere pentru respectarea legii. Emilian Vasile Cutean, un nevinovat care face puşcărie fiindcă aşa vrea unul sau altul ne-a declarat:   “Mă plâng şi nu am cui. Nu se poate să ajungi la puşcărie pentru că vrea cineva. Nu ştiu dacă e o manevră politică şi nu vreau să spun că este mâna lui Băsescu, cu toate că de acolo începe. Nu cred că Băsescu s-a aplecat asupra mea, că eu sunt prea mic pentru un război atât de mare, dar cred că cineva din apropierea lui. Cred că am atras atenţia cu protestul meu inedit, pe care l-am făcut în Camera Deputaţiilor în 2007, când cei 322 de parlamentari l-au demis pe Traian Băsescu. Atunci m-am prezentat în Parlament cu un tricou pe care era scris 322 şi “Găozar” şi “Ţigancă împuţită” şi cu siguranţă că cineva din anturajul preşedintelui a pus “ochii” pe mine şi ca să iasă în evidenţă în faţa şefului a zis stai că-l pun la punct pe Cutean. La asta s-a adăugat şi contribuţia a altor doi oameni siniştri din lumea revoluţionarilor Teodor Mărieş şi George Costin.
   Cu siguranţă că au fost implicaţi persoane importante din lumea politică, fapte demonstrate prin închiderea tuturor uşilor şi respingerea tuturor cererilor şi dovezilor de nevinovăţie şi aşa am ajuns după gratii.

“Procurorii DNA m-au urmărit pas cu pas şi după condamnare”
Emilian Vasile Cutean a subliniat: “În aprilie 2012 am fost arestat şi timp de o lună am stat în arestul IGP. După aceea a aflat DNA-ul că sunt acolo şi au dat telefon şi am fost mutat la Penitenciarul Rahova. Deşi eram condamnat definitiv DNA-ul mă urmărea atent. Când am deschis un proces de întrerupere a pedepsei, DNA-ul era prezent la fiecare înfăţişare în sala de judecată. DNA-ul se plânge că nu au procurori suficienţi şi totuşi urmăreau foarte atent toate mişcările mele.”

Aşteptam cu teamă să vină mascaţii
  “Când am aflat din presă că sunt condamnat la cinci ani de închisoare, mi-am făcut bagajul şi m-am dus la Circa de Poliţie Nr. 1, din zona unde locuiesc, şi i-am întrebat ce trebuie să fac şi ei mi-au spus să stau acasă liniştit, până vine cineva după mine. Eu nu prea am avut stare şi linişte să stau acasă, pentru că am văzut la televizor ce se întâmplă când vin mascaţii. Îmi era frică că vor veni noapte şi vor sări gardul şi îmi vor speria copilul. În fiecare seară m-am dus la Poliţie şi le spuneam: Domnilor sunt condamnat la închisoare. Ce trebuie să fac? Au verificat în baza de date din reţeaua Poliţiei şi mi-au spus că numele meu nu apare nicăieri. Un poliţist mi-a spus să stau liniştit acasă, că până la urmă va veni cineva cu mandatul. Eu unde locuiesc am o curte mare, de la poartă şi până la casă sunt circa 30 - 40 de metri şi tot timpul mă gândeam, nu-mi puteam scoate din cap, că vor veni peste mine mascaţii şi vor sări gardul şi vor face din asta un tărăboi şi act de bravură. Atunci mi-a venit ideea să scriu pe poartă: Cutean Emilian Vasile şi numărul meu de telefon. Acele câteva nopţi de aşteptare au fost cele mai groaznice nopţi din viaţa mea. Nu puteam să dorm şi mă gândeam mereu că vor veni mascaţi şi îmi vor speria fetiţa. După patru zile şi patru nopţi, în care tresăream la orice zgomot, m-am dus la Poliţia Capitalei cu bagaj şi le-am spus: “Domnilor eu nu mai pot! Nu ştiu ce faceţi, dar căutaţi mandatul de executare, fiindcă eu nu mai plec de aici”. După multe căutari l-au găsit în judeţul Alba. Eu sunt de loc din Sebeş - Alba, dar tot procesul s-a derulat la Bucureşti şi nu ştiu de ce mi-au trimis mandatul în judeţul Alba. Dar, de abia atunci poliţiştii au constatat că am mandat şi asta a fost. Nici acum nu înţeleg cum a ajuns mandatul într-un loc unde nu am fost citat niciodată.
E adevărat că între 2004 şi 2008, cât am fost deputat, am avut domiciliul în Sebeş, însă la terminarea mandatului de deputat mi-a făcut mutaţia în Bucureşti. De altfel toate citaţiile le-am primit la adresa din Bucureşti. Poate că iarăşi a fost mâna procurorilor DNA, pentru a mă dizcredita şi a mă aresta cu mult zgomot, însă am avut noroc să nu fie aşa.”

“Procurorii DNA m-au urmărit cu disperare” 
“Fiindcă m-au luat ca din oală, am cerut întreruperea executării pedepsei, deoarece fiica mea locuia cu mine la sediul Asociaţiei “Club 22” şi a rămas fără nicio sursă de venit. Am cerut să mă lase şi pe mine trei luni liber ca să îmi pot rezolva problemele. Chiar în ziua în care am primit sentinţa am încheiat un contract pentru un spaţiu comercial cu Primăria capitalei. Acest contract s-ar putea să-l pierd. Suntem în noiembrie şi fiind închis nu am mai plătit chiria de atunci până acum. Voiam ca în trei luni să pun pe picioare o afacere, din care să poată trăi soţia şi fiica mea. DNA-ul s-a prezentat la toate şedinţele când se judeca cererea mea de întrerupere a executării pedepsei cu închisoarea.
  În faţa judecătorului am adresat o întrebare: “În ce calitate participă procurorul DNA, deoarece procesele privind întreruperea pedepselor nu intră în zona de competenţă a DNA-ului”. Competenţa DNA-ului este stabilită prin lege şi se referă strict la cazuri de corupţie, iar atribuţiile lor încentează după condamnare şi după închiderea dosarului de cercetare penală. Am întrebat judecătorul de când se judecă cererea mea de întrerupere  executării nu e prezent Ministerul Public prin procurorul de serviciu şi de ce vine DNA? Judecătorul şi procurorul DNA au zâmbit, dar nu au spus nimic.
În favoarea mea Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie şi Secretariatul de Stat pentru problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989 au făcut mai multe adrese, dar fiindcă nu le-au susţinut în instanţă mi-au făcut mai mult rău decât bine. Văzând că doar prezint adrese fără a fi susţinute, judecătorul a crezut că e un supertefugiu de-al meu. Dacă ei veneau şi puneau problema că decând m-au condamnat statul român a pierdut 500.000.000 de euro, raportat la condmnarea mea pentru 50.000 de euro, judecătorul ar fi cântărit altfel cererea mea de întrerupere. Dar nu a venit nimeni. Au stat cu capul vârât în pământ ca şi struţul.
Aşa a fost şi la revoluţie. Cei mai mulţi stăteau ascunşi în casă, iar noi eram în stradă şi acum vin şi spun că şi ei au fost alături de noi.”

Justiţia lui Băsescu
   Cu toate că există mari pete de umbră în dosarul de acuzare a lui Emilian Vasile Cutean, judecătorii de la toate instanţele parcă a luat droguri şi nu au vrut să vadă dovezile de nevinovăţie. Această mascaradă judiciară trebuie să ne cutremure şi să ne întrebăm dacă trăim într-un stat de drept sau într-un stat aservit guvernatorului Traian Băsescu.
Condamnarea revoluţionarului Emilian Vasile Cutean a fost începutul denigrării Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi a continuat cu suspendarea plăţii către Luptătorii cu Merite Deosebite şi nu se va opri aici. Tare mă tem că toţi cei care au fost în stradă în decembrie 1989 şi au contribuit la victoria împotriva comunismului, într-o bună zi, cei care mai trăiesc, vor fi arestaţi pentru lovitură de stat.                 Nicolae TOMA

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cea mai mică bibliotecă din lume

Să ne cunoaştem istoria: Ce rol aveau BRĂŢĂRILE DACICE?

Impostorii lugojeni ai lui George Costin, înfiltraţi printre revoluţionari (II)