Postări

Se afișează postări din octombrie, 2014

Așa zisa Justiție din România a primit o lovitură dură

Imagine
Până când judecătorii și procurorii nu vor plăti pentru greșelile lor nu va exista o justiție independentă. Pe lângă că România, adică noi toți, trebuie să plătim peste 40 de milioane de euro pentru decizii judecătorești greșite, aroganța magistraților a depășit orice limite. Într-un stat democratic nimeni nu este deasupra legii. Și în timp ce te aștepți măcar judecătorii de la Înalta Curte de Justiție și Casație să fie măcar o frână în calea unor decizii injuste, tocmai acești magistrați, care trebuia să fie deasupra tuturor și să corecteze greșelile celorlalte instanțe, au dat-o în bară. CEDO a dat o decizie istorică împotriva României. ICCJ a rămas cu credibilitatea știrbită și multe dosare vor demonstra abuzurile judecătorilor, influența politică și nepăsarea față de LEGE.   Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit, în cauza Mischie, că judecătorii Înaltei Curți, cu dispreț față de lege, deși cele două instanțe, de fond și apel, au hotărât achitarea. Magistrații de la

Bulgarii au ieșit în stradă împotriva țiganilor

Imagine
Toată Bulgaria, împotriva ţiganilor infractori Nu sunt rasist, dar de 25 de ani privesc cu îngrijorare ascensiunea țiganilor în mediul urban și rural. Privesc cu scârbă cum țiganii vin la primării cu mașini scumpe și primesc ajutoare sociale. Privesc cu supărare când deși locuiesc în palate de peste 20 de ani nu și-au plătit taxele și impozitele, consumul la apă și la curent. Privesc cu indignare cum ne obligă UE să le spunem romi și să-I declarăm persoane defavorizate. Țara asta ar putea aduna mulți bani dacă ar executa țiganii financiar. Un recesământ al palatelor țigănești, al aurului strâns de țigani, ar putea adduce bani mulți la buget. Numai că noi suntem lași și nu ne pasă că țiganii din Timișoara au pus mâna illegal pe un spital sau în alte părți au luat școli și alte clădiri publice. Și ce este mai grav, niciodată nimeni nu i-a întrebat de proveniența mormanelor de bani.     “Sătui de violențele la care sunt supuși de către un clan țigănesc, locuitorii din Katun

Prezidențiabili cu probleme: Scrisoare deschisă către Klaus Iohannis, care s-a lăudat cu absența ghinionului

Imagine
Scrisoare copleșitoare a unui profesor pentru  Klaus Iohannis: Eu n-am avut ghinion! Cosmin Șontică, profesor de limba și literatura română, la o școală din Buzău, i-a transmis public lui Klaus Iohannis o scrisoare pe marginea declarațiilor făcute de liderul PNL într-un interviu în care aproape involuntar de cinic explica faptul că ceilalți profesori din România nu au putut strânge o avere comparabilă cu cea pe care a înscris-o în declarațiile sale de avere din cauza ghinionului. Iată scrisoarea lui Cosmin Șontică către Klaus Iohannis, publicată în Ziua de Buzău, unde activează și ca jurnalist. "Stimate domnule profesor Klaus Werner Iohannis, Numele meu este Cosmin Șontică, am 28 de ani și sunt profesor de limba și literatura română la o școală din municipiul Buzău. Vă adresez această scrisoare ca răspuns la afirmațiile făcute de dumneavoastră în timpul unei emisiuni televizate, în cadrul căreia ați spus că profesorii din România care nu au reușit să își cumpe

Un matelot a înnebunit la cârmă

Imagine
Elena Udrea, muza lui Băsescu din Pleșcoi,  l-a adus pe președinte în pragul nebuniei Tot mai mulți români cred că Traian Băsescu nu e în toate mințile. A trebuit să treacă zece ani ca să ne dăm seama că avem un președinte infractor, bețiv și mincinos. Din prima clipă a mințit. Și când a fost de stânga și când a devenit de dreapta. Dar, fără supărare, noi poporul suntem de vină că i-am permis unui VIERME SECURIST să-și bată joc de noi. Prin acceptarea acestui nenorocit zece ani am devenit complicii celui care a făcut treaba mare pe CONSTITUȚIA ROMÂNIEI. Și noi, lași, am tăcut și l-am lăsat să ne scuipe, să ne taie salariile și pensiile. L-am lăsat să să-și bată joc la televizor de noi, l-am lăsat să ne manipuleze și să credem că este un luptător pentru binele acestei țări. Când JUSTIȚIA aservită acestui monstru politic a băgat adversarii lui Băsescu la pușcărie ne-am bucurat. Dar cu fiecare proces, fără a respecta drepturile fundamentale, ne-am scufundat în mocirla promisă pen

Cum au învins moţii Securitatea la o jumătate de secol după ce "bandiţii au fost arşi de vii"

Imagine
Saga familiei Şuşman „Lupta” dintre Securitate şi Toader Şuşman, cel care a întemeiat unul dintre cele mai importante grupuri de rezistenţă anticomunistă, nu s-a terminat acum o jumătate de secol când el a fost ucis alături de doi copii, iar ceilalţi au fost deportaţi în colţuri diferite ale ţării. Încercarea de a şterge de pe faţa pământului această familie şi de a ascunde tragedia prin care a trecut a eşuat. Nepoţii Şuşmanilor se întorc acasă. „Bandiţii au ars de vii“ „Bandiţii au ars de vii“, aşa se termina, conform raportului întocmit de Securitatea Cluj în 1958, ultimul act al tragediei care a cuprins familia Şuşman, una dintre cele mai respectate şi iubite familii de moţi din Munţii Apuseni. „Bandiţii“ din raportul securiştilor sunt Teodor Junior şi Avisalon Şuşman, doi dintre cei cinci copii ai fostului primar liberal din Răchiţele, Teodor Şuşman. Împreună cu cei doi fii, cel care a fost supranumit „tatăl moţilor“ a pus bazele, în 1948, „Grupului Şuşman“, una dint

Constantin Tănase: Pleac-ai noștri, vin ai noștri, noi rămânem tot ca proștii!

Imagine
Constantin T ă nase, un talentat artist român, s-a n ă scut la 5 iulie 1880 și a murit la Bucure s ti, în anul 1945. Moartea i s-a tras din înc ă p ăț ânarea de a spune lucrurilor pe nume. Constantin T ă nase înc ă  mai juca în Bucure s ti, la un an de la invazia sovietic ă . Ne-am trezit din hibernare Ș i-am strigat cât am putut: Sus Cutare! Jos Cutare! Ș i cu asta ce-am f ă cut? Am dorit, cu mic, cu mare, Ș i-am luptat, cum am ș tiut, S-avem nou ă guvernare, Ș i cu asta ce-am f ă cut? Ca mai bine s ă ne fie, Ne-a crescut salariul brut, Dar tr ă im în s ă racie, Ș i cu asta ce-am f ă cut? Ia corup ț ia amploare, Cum nicicând nu s-a v ă zut, Scoatem totul la vânzare, Ș i cu asta ce-am f ă cut? Pentru-a câ s tiga o pâine, Mul ț i o iau de la-nceput, R ă t ă cesc prin ță ri str ă ine, Ș i cu asta ce-am f ă cut? Travers ă m ani grei cu crize, Leul iar a dec ă zut, Cresc întruna taxe-accize, Ș i cu asta ce-am f ă cut? T