40 de milioane de euro pentru greșelile și abuzurile magistraților între anii 2005 - 2012

De zece ani JUSTIȚIA lui Băsescu își bate joc de români. 40 de milioane de euro a plătit statul român în perioada 2005-2012 cetăţenilor români care au câştigat procese la CEDO. Problemele GRAVE ale justiţiei din România.Greşelile justiţiei sărăcesc statul.


Cel mai rău este că despăgubirile sunt plătite din bani publici. Ţara noastră este pe primul loc în ceea ce priveşte adresabilitatea la CEDO.

Nimeni nu este mai presus de LEGE

Până când USL, cu majoritatea absolută, nu v-a da o lege ca și judecătorii și procurorii să plătească dacă încalcă LEGEA, magistrații vor avea dreptul să înterpreteze litera legii după bunul lor plac.
Nimeni nu este mai presus de LEGE! Așa prevede Constituția, numai ei, magistrații, se cred deasupra tuturor cetățenilor și cred că au dreptul să-și bată joc de români.
Cetățenii ar trebui să protesteze și să oblige clasa politică pentru răspunderea civilă și penală a magistrațiilor dacă dă o sentință greșită.
În ultimii ani tot auzim despre independența justiției, care este prost înțeleasă.
Dacă un judecător va răspunde penal și civil pentru o sentință greșită, se va gândi de o sută de ori până când va hotărâ ce pedeapsă merită făptuitorul. Ba aș merge și mai departe și răspunderea să se extindă până la membrii familiei de gradul întâi.
Legea trebuie aplicată așa cum prevede textul LEGII și nu interpretată în baza unor decizii politice sau după urechea judecătorului. Așa că eu cred că a venit timpul și magistrații să plătească, ca orișice cetățean, pentru deciziile greșite, prin care au distrus vieți de nevinovați. Este inadmisibil ca tot cetățeanu să plătească fiindcă că unui judecător i s-a pus pata sau a primit ordin să-l bage la pușcărie pe cel care plătește taxe.


A stat nevinovat 9 luni în pușcărie

Un tânăr din Gorj a avut parte de coşmarul vieţii sale. Omul a stat după gratii timp de 9 luni pentru crimă deşi era nevinovat. Nimeni nu l-a crezut, în ciuda faptului că unchiul său a recunoscut în 2010 că el este cel care a comis crima. 

Abia după ce au venit rezultatele ADN, timp în care el a stat în spatele gratiilor, s-a descoperit că nu el era vinovat pentru moartea vecinului său. 
Tânărul vrea să ceară despăgubiri statului român, pentru cele nouă luni de închisoare şi cei trei ani de umilinţe şi procese. Şi în timp ce anchetatorii încercau să ţină un om nevinovat în spatele gratiilor, adevăratul criminal este liber. 

Constantin Mihail Igeanu a fost acuzat în 2010 că ar fi omorât un vecin de 54 de ani, găsit înjunghiat pe marginea drumului. Autorul crimei era de fapt unchiul băiatului. Procurorii nu l-au luat în seamă însă, crezând că vrea să îşi acopere nepotul.

După nouă luni de arest, a fost eliberat şi cercetat în libertate. Săptămâna acesta a fost declarat nevinovat.

După momentele grele petrecute în închisoare, tânărul vrea să dea statul în judecată şi să recupereze măcar banii cheltuiţi de familie pentru procese.

Și în acest caz judecătorii și procurorii poartă vina. Cum poate fi condamnat un roman dacă nu erau probe. Cu siguranță că procesul îl va câștiga, dat vom plăti tot noi pentru că magistratul a fost repetent la aplicarea justiției.

Greşelile justiţiei sărăcesc statul

Românii nu mai au încredere în justiţia internă şi în pregătirea magistraţilor şi îşi caută dreptatea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Acolo, ţara noastră pierde pe bandă rulantă procesele, iar despăgubirile sunt plătite din bani publici şi vinovaţii adevăraţi nu sunt traşi la răspundere niciodată.
În mai multe procese păguboase pentru români, nu pentru magistrați, CEDO s-a pronunţat şi a stabilit că autorităţile române au încălcat dreptul la libertate şi siguranţă, dar şi dreptul la un proces echitabil. În patru porcxese despăgubirile se ridică la 32.000 de euro. Cel care a primit cea mai mare sumă de bani este Dragoş Ciupercescu, autorul atentatului de la Liceul “Jean Monnet”, din anul 2002, şi care a amplasat o grenadă în Parcul Cişmigiu. A fost arestat, iar acum a primit de la statul român 18.000 de euro.

Nuţu Cămătaru a obţinut daune morale
Ion Balint, cunoscut drept Nuţu Cămătaru, a câştigat în ianuarie 2010, la CEDO, procesul cu statul român şi a obţinut daune morale de 3.200 de euro. Interlopul a fost arestat în 1994 pentru jaf şi un an mai târziu a fost trimis în judecată. În 2003 a fost condamnat la şase ani de închisoare. El s-a plâns că procesul lui a fost tărăgănat opt ani prin tribunale.

Prinţul Paul a câştigat după 18 ani
În mai 2010, CEDO a condamnat statul român la plata unor despăgubiri morale de 9.500 de euro către prinţul Paul pentru că nu a recunoscut decizia Tribunalului din Lisabona, din 1955, prin care se stabilea că Mircea de Hohenzollern, tatăl prinţului, era fiul legitim al lui Carol al II-lea. Procesul a fost amânat timp de 18 ani.

Ion Diaconescu a primit cei mai mulţi bani
Nu a ajuns la CEDO, dar i s-a făcut dreptate. În martie 2010, Tribunalul Bucureşti a decis ca statul roman să-i plătească fostului preşedinte al PNŢCD, Ion Diaconescu, 500.000 de euro daune morale pentru traumele suferite în cei 15 ani petrecuţi în închisorile comuniste. Iniţial, el ceruse despăgubiri de 18 milioane de euro.



Acțiune în forță
În anul 2008, o femeie din Iași și frații săi, Felix Răducanu, Ovidiu Radu și Alin Rusu, precum și vărul lor din Botoșani, Cristinel Tănasa, au fost luați în vizor de DIICOT pe motiv că ar fi exploatat 13 tinere, cărora le promiteau slujbe bănoase, dar ajungeau în Spania să se prostitueze. În 2010, Adelina Condurat a fost achitată.
Femeia a fost arestată preventiv o perioada lungă, după care i s-a aplicat interdicția de a părăsi localitatea. 

Adelina  Condurat avea la debutul anchetei, ea a rămas fără două mașini, fără 19.550 de euro, dar și fără aproape jumătate de kilogram de bijuterii.
Prin urmare, Adelina Condurat a dat în judecată statul, prin Ministerul de Finanțe, și cere daune de un milion de euro. 

Greșelile magistraților a costat statul roman 40 de milioane de euro

Aproximativ 40 de milioane de euro a plătit statul român în perioada 2005-2012 cetăţenilor români care au câştigat procese la CEDO.
În acest timp, cele mai multe condamnări la CEDO se datorează încălcării de către justiţia română a dreptului la un proces echitabil prevăzut de Convenţia Europeană. La fel de multe încălcări mai sunt numai în ceea ce priveşte încălcarea dreptului la proprietate.
Conform Inspecţiei Judiciare, în perioada 2005-2012 au fost sancţionaţi disciplinar doar 10 procurori (25 de judecători şi un magistrat asistent) pentru săvârşirea abaterii disciplinare constând în exercitarea funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă.
Teoretic, statul român şi-ar putea recupera sumele plătite către cetăţenii care câştigă procese la CEDO prin Ministerul Finanţelor Publice, care sesizează la rândul său Inspecţia Judiciară pentru a verifica dacă magistraţii se fac vinovaţi de condamnarea statului român la CEDO.

Proceduri
Însă sesizarea Ministerului de Finanţe ajunge, mai întotdeauna, după termenul de 2 ani de la data la care fapta magistratului a fost săvârşită. Asta în condiţiile în care numai procesul la CEDO durează 2-3 ani, iar cetăţeanul are la dispoziţie un termen de 6 luni pentru a se adresa CEDO. În aceste condiţii, procedura nefiind îndeplinită, termenul fiind depăşit, Inspecţia Judiciară nu dispune cercetări în cazul magistraţilor.
De aceea se impune o mai mare atenţie în ceea ce priveşte înfăptuirea actului de justiţie. Iar atât timp cât nu va exista un text normativ clar şi aplicabil care să antreneze răspunderea de orice tip a magistraţilor, vom găsi în rechizitorii formulări aberante de genul “Toţi cei implicaţi au acţionat în interesul Grivco S.A din considerente telepatice ori din necunoaştere sau prostie”, care nu fac decât să discrediteze întreg dosarul şi materialul probatoriu administrat şi să pună chiar sub semnul penibilului actul de justiţie.
 Sursa: 9am.ro, ziarulring.ro, jurnalul.ro

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cea mai mică bibliotecă din lume

Să ne cunoaştem istoria: Ce rol aveau BRĂŢĂRILE DACICE?

Impostorii lugojeni ai lui George Costin, înfiltraţi printre revoluţionari (II)