Cei mai mari mincinoși: Monica Macovei și Doru Mărieș

Lacheii lui Traian Băsescu


Ce au comun acești doi mari mincinoși, Monica Macovei și Doru Mărieș? Îl iubesc până la adorație divină pe guvernatorul Traian Băsescu. Sunt slugi preaplecate fostei securități și a serviciilor secrete. Se folosesc de minciună ca și de aerul, pe care îl respiră.   

Minciunile lui Mărieș la 24 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989
Sunt câțiva jurnaliști de la unele ziare tipărite, puși de foștii securiști să denigreze cel mai important eveniment din secolul XX, după Marea Unire. Acestor denigratori li s-a alăturat și unii jurnaliști de la publicațiile on line. Până când Securitatea și foștii securiști nu vor fi condamnați public pentru genocid în fiecare an vom trebui să suportăm pe cei care falsifică istoria.
Unul dintre aceste personaje, mână în mână cu foștii securiști, este Doru Mărieș, care de câțiva ani este în fruntea denigratorilor și încearcă cu orice preț să detroneze Timișoara de la titlul “primul oraș liber”.
Când nimeni nu l-a mai băgat în seamă pe Mărieș, după ce a scăpat basma curată în procesul lui George Costin, jurnaliștii de la Epoch Times România, o publicație on line, prezintă un interviu cu cel care nu a fost la revoluție și cel care luptă de câțiva ani buni împotriva ei. Acest interviu plin de minciuni demonstrează apartenența lui Mărieș la fosta Securitate.   
Deși a avut tupeul și nerușinarea să candideze ca și senator în Timișoara, de ciudă, cu bale de otravă pe buze, vorbește despre Iași. La 24 de ani se încearcă mistificarea importanței orașului Timișoara și mută începutul revoluției la Iași. Să râdem! Mai mult, vorbește de o revoluție care trebuia să aibă loc la Oradea în martie 1989.
Cred că serviciile secrete l-au scăpat pe Doru Mărieș din dosarul în care a fost judecat George Costin, pentru că amândoi au fost artizanii fabricii de certificate și compromiterea revoluționarilor în ochii românilor, transformând eroi într-un segment ulit și batjocorit.
Dar poate că până la urmă justiția divină îl va lovi și vom trăi momentul când impostorul, detractorul Doru Mărieș, ajuns președinte de asociație prin înșelăciune, va plăti pentru tot ce a făcut împotriva poporuluyi român.

Secretul ascuns al europarlamentarului mincinos: Monica Macovei
Monica Macovei, biografie la SECRET.
Tatăl său, decorat cu Steaua RSR de Ceauşescu

Monica Macovei (fostă Gherghescu) este foarte discretă cu biografia ei.  Prietena comisarului Reding şi consiliera numărul 1 a Ambasadei SUA din România este produs sută la sută de nomenclaturist al CC al PCR. Vasile R. Gherghescu, colonel în retragere, după 1989, a fost magistrat, după spusele cu jumătate de  gură ale fiicei. Monica Macovei nu a precizat exact “arma” în care a fost înregimentat tatăl ei. În perioada în care a primit “repartiţie” în vila din Intrarea Ioanid nr. 3, la începutul anilor '70, tovarăşul Vasile R. Gherghescu funcţiona la Consiliul de Stat al RSR. Pentru activitatea depusă a fost decorat de Nicolae Ceauşescu la 30 decembrie 1971, Ziua Republicii.  Decretul 138/1971 consemnează, la art. 24,  conferirea Ordinului Steaua Republicii Socialiste România, tovarăşului Vasile R. Gherghescu, consultant specialist în aparatul Consiliului de Stat.

Prin acelaşi decret au fost decoraţi practic toţi cei care formau nomenclatura de partid şi de stat din România. Îi găsim alăturaţi lui Gherghescu pe numeroşi generali  şi ofiţeri din Securitate şi Spionaj: Alexandru Dănescu, Neagu Cosma,  Dumitru Gherguţ, Constantin Geică, Jean Moldovan. Monica Macovei poate consulta acest decret să afle că împreună cu tatăl ei au mai fost decoraţi Iulian Vlad, generalul Pleşiţă, Constantin Manea, şeful de cabinet al lui Nicolae Ceauşescu, numeroşi minştrii şi şefi de instituţii centrale. Între aceştia şi viitorul ei şef, procurorul general al RSR, Nicolae Popovici.  Aşadar Monica Macovei are un dosar “beton” de cadre pe care încearcă să-l bage sub preş.
Sursa: jurnalul.ro

Monica Macovei - Biografie
Monica Luisa Macovei (născută Gherghescu) s-a născut la  4 februarie 1959 în București. A studiat la Facultatea de Drept a Universității București (1978-1982)
Monica Macovei a lucrat ca procuror între anii 1983-1989 în România socialistă și după căderea regimului comunist până în anul 1997. Concret, după absolvirea facultății, a fost repartizată ca procuror în cadrul procuraturii locale Giurgiu. La scurt timp după definitivat, s-a transferat ca procuror la procuratura sectorului 1 din București, unde a activat până la începutul anului 1990. În acea perioadă, Macovei a instrumentat dosare din domeniul transporturilor. În 1990, a fost numită în funcția de șef al biroului de supraveghere cercetări penale din procuraturii municipiului București, fiind promovată în 1993 în cadrul Parchetului General, la Secția de Urmărire Penală și Criminalistică – Serviciul pentru drepturile omului și criminologie.
În perioada 1992-1994, a fost bursieră la Universitatea Statului New York/Universitatea Central Europeană (CEU), unde a obținut diploma în drept constituțional comparat. În 1994 a participat la un seminar de teoria și practicadrepturilor omului, drept european și internațional la facultatea de drept a Universității Birmingham. Tot în 1994 a urmat un curs de drept internațional public și instituții transnaționale la Salzburg. În 1995 a urmat un curs avansat pentru protecția internațională a drepturilor omului la Universitatea Åbo din Finlanda.
În anul 1997 Monica Macovei a demisionat din procuratură și s-a înscris ca avocat în Baroul București, unde a lucrat până în 2004, când a fost numită în funcția de ministru al justiției.
În paralel, a desfășurat activități de expert și consultant pe teme juridice: profesor asociat la Școala Superioară de Jurnalistică (1994-2002); expert/consultant pentru Consiliul Europei (1996-2004); expert/consultant pentru Federația Internațională Helsinki, OSI, Centrul European pentru Drepturile RomilorUNDP și alte organizații internaționale (1997-2002). Între anii 1996-2004 a activat în calitate de consultant pentru Asociața pentru Apărarea Drepturilor Omului-Comitetul Helsinki. După o perioadă în care a avut funcția de vicepreședinte al acesteia, între anii 2001-2004 Monica Macovei a fost președintele Asociației pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki (APADOR-CH).
La 29 decembrie 2004, Monica Macovei a fost numită în funcția de ministru al justiției în Guvernul Tăriceanu. În acel timp, Macovei nefiind membră a vreunui partid politic, nu ar fi putut fără să fi fost susținută de președintele României Traian Băsescuși de Partidul Democrat să intre în guvern ca independentă.
La 13 februarie 2007Senatul României a adoptat împotriva ministrului Monica Macovei o moțiune simplă de neîncredere cu denumirea de „Minciuna - adevărul justiției Macovei“. Moțiunea a fost anunțată de Partidul Conservator (aflat în opoziție) la 3 ianuarie 2007, trei zile după intrarea României în Uniunea Europeană. Moțiunea a fost inițiată parlamentar la 30 ianuarie 2007 de Partidul Conservator și a fost susținută de PSD (partid în opoziție). Ea a fost votată la 13 februarie 2007 și adoptată cu 81 voturi pentru și 46 voturi împotrivă. Moțiunea a cuprins acuzații între care și lipsa unei strategii de reformă a sistemului judiciar, deși o strategie fusese adoptată de guvern în martie 2005 și publicată în Monitorul Oficial.
După adoptarea moțiunii împotriva sa, Monica Macovei a refuzat totuși să demisioneze din postul de ministru, afirmând că moțiunea de cenzură ar fi urmărit de fapt, oprirea luptei împotriva corupției, în condițiile în care șapte parlamentari fuseseră inculpați în 2006 sub acuzația de corupție și fraude. Unii dintre ei au votat moțiunea împotriva Monicăi Macovei, ignorând conflictul de interese în care se aflau. Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a refuzat și el să o demită pe Monica Macovei și a declarat: „Nu există o obligație ca ministrul care este sancționat cu o astfel de moțiune să demisioneze.
Comisarul european (UE) pentru justiție și afaceri interne din 2007, Franco Frattini, și-a exprimat sprijinul pentru Monica Macovei, declarând că "Rolul jucat de ministrul Macovei este crucial în consolidarea reformei".Susanne Kastner (SPD), vicepreședinte al Bundestagului, a avertizat că demiterea ministrului justiției ar putea activa la nivelul UE una dintre "clauzele de salvgardare" ale României, prevăzute în Tratatul de aderare la Uniunea Europeană.
Considerată de Financial Times (2006) "un erou care a transformat România din una dintre cele mai corupte parți ale Europei în unul dintre cei mai credibili candidați pentru aderarea la UE”; apreciată de Die Welt (2006) că "pentru România, aderarea la Uniunea Europeană aproape că nu ar fi fost posibilă fără Monica Macovei" și "prin urmare 22 de milioane de români au de ce să îi mulțumească"; caracterizată de Sonntagszeitung (2012) "nici un politician nu este atât de detestat de clicile corupte, de puciștii la costum și de către Securitate ca Monica Macovei. D-na Macovei reprezintă cealaltă Românie, o Românie decentă"; iar recent descrisă de Le Monde (2013) drept "cerberul drepturilor omului" și "icoana cercurilor militante".
Cu toate aceste susțineri, interne și externe, Monica Macovei a fost înlocuită din funcția de ministru al justiției la 5 aprilie 2007, odată cu restructurarea guvernului Tăriceanu prin ieșirea Partidului Democrat de la guvernare. Cu ocazia bilanțului, ea a prezentat printre realizări îndepărtarea stegulețelor roșii existente în anul 2004 la capitolul justiție și anticorupție din tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, demararea lucrărilor pentru codul de procedură penală și codul de procedură civilă, a căror formă finală era aproape definitivată, informatizarea instanțelor parchetelor și a sistemului penitenciar din România, majorarea retribuției pentru magistrați, precum și independența magistraților în relația cu ministerul justiției.
"Cred că nu mai sunt în guvern pentru că am refuzat să avizez legi cu destinație și pentru că am insistat puțin cam mult pe legislația anticorupție", a declarat ea, referindu-se la înverșunarea mai multor partide pentru a o înlătura de la conducerea ministerului justiției.
În iunie 2012, după tentativa de sinucidere a fostului premier Adrian Năstase, Macovei și-a exprimat în mod public dubii în legătură cu diagnosticul pus acestuia de medicul Șerban Brădișteanu, având în vedere că și Brădișteanu, fost senator PSD, a fost trimis în judecată pentru fapte de corupție, la fel ca Năstase. Macovei a arătat într-un interviu publicat de ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung inadvertențele care o fac să creadă că a fost vorba despre o înscenare: nimeni nu a auzit vreun pocnet de armă, deși revolverele „Smith & Wesson” fără amortizor, de tipul celui folosit de Năstase, produc la detonare un zgomot de 140 până la 170 de decibeli, sunet care ar fi trebuit să fie auzit pe o rază de doi kilometri; un glonț pătruns în zona gâtului ar fi cauzat o sângerare puternică, ce nu ar fi putut fi oprită cu un fular; pacientului nu i-a fost administrată perfuzie de sânge nici în drum spre spital, nici la spital; o intervenție chirurgicală a avut loc doar a doua zi, cu caracterul de intervenție cosmetică. Aceste indicii impun concluzia că totul ar fi fost „o telenovelă”.
Numele Monicăi Macovei a fost implicat într-o serie de scandaluri mediatice, în principal după ce a fost numită ministru al justiției, care ar fi avut scopul de a o compromite și de a determina schimbarea sa din funcție. Între altele:
·         Cotidianul Evenimentul zilei din 22 iunie 2005 a publicat un articol cu titlul Viciul de procedură al ministrului Macovei, în care s-a afirmat că, după ce a participat la un congres al avocaților din Costinești, ministra Macovei ar fi mers apoi într-un local de lux, s-ar fi îmbătat „cui“ și ar fi spart câteva pahare.
·         Cotidianul Jurnalul Național a publicat o dezvăluire, privind patru întâlniri secrete, altele decât cea recunoscută oficial, care ar fi avut loc la guvern între Monica Macovei, Călin Popescu Tăriceanu și Dinu Patriciu.
·         Ziarul Gândul a publicat un articol în care se afirma că redacția se afla în posesia unei scrisori adresate de Monica Macovei președintelui Băsescu și premierului Tăriceanu, prin care le cerea schimbarea procurorului care ancheta cazul Patriciu.
·         Cel mai mare scandal a fost legat de intrarea în posesia părinților săi a unui apartament dintr-un imobil naționalizat din str. Intrarea Ioanid nr. 3, care, după un proces lung, a revenit chiriașilor, și nu foștilor proprietari. Apartamentul fusese cumpărat de la stat de părinții Monicăi Macovei în anul 1996, dar fostul proprietar cu care soții Gherghescu făcuseră schimb de locuință i-a dat în judecată cerând restituirea imobilului. Deși instanțele de fond i-au dat câștig de cauză fostul proprietar, ulterior Curtea Supremă de Justiție a decis ca locuința să revină chiriașilor, adică părinților Monicăi Macovei. Sentința a fost pronunțată însă după ce Monica Macovei devenise ministru de justiție. Ca urmare, o parte a presei și a opoziției parlamentare au comentat, că decizia Curții Supreme ar fi fost comandată politică.
·         Liderul Partidului ConservatorDan Voiculescu, a prezentat la 27 septembrie 2006 la o conferință de presă o autorizație de percheziție, ștampilată în original și semnată indescifrabil în alb. Dan Voiculescu a spus că respectiva autorizație a fost semnată de Monica Macovei, pe care a acuzat-o că a fost „un procuror feroce în timpul lui Ceaușescu“ (1983 - 1989), deoarece ar fi făcut parte din „regimul represiv“ al fostului dictator. Ministra Macovei a declarat că acuzațiile lui Voiculescu reprezintă "un atac personal și ridicol, instrumentat prin metodele tipice ale Securității.
În calitate de europarlamentar a adus grave prejudicii de imagine României, care au culminat cu minciunile din plenul Comsiei Europene, prin carea a acuzat că la referendumul pentrud emiterea lui Traian băsescu 2 milioane de jumătate de voturi au fost fraudate. În loc să-și dea demisia a continuat denigrarea României și nu a ținut cont de voința poporului.

Teodor Doru Mărieș - biografie
Teodor Mărieș s-a născut pe 28 august 1962 în Valea Chioarului, o localitate din județul Maramureș. A urmat cursurile Liceului de Construcții și Arhitectură. Din aceea perioada a devenit sportiv de preformanță.
 Doru Mărieș spune că a participat activ la Revoluția din decembrie 1989, dar nu există dovezi conckudente.
Susține că a semnat și susținut Proclamația de la Timișoara, dar nici în acest sens nu există dovezi.  Mărieș apare în Piața Universitrăți, pentru a crea diversiuni și a fost arestat formal, după evenimentele din 13-15 iunie 1990. În timp ce era închis, a declanșat greva foamei în închisoare, la penitenciarele Rahova și, apoi, Jilava, timp de 46 zile. Președintele de atunci, Ion Iliescu l-a acuzat de a conduce 2 tentative de puci. În perioada 1990-1992 a avut interdicție de a părăsi țara, anulată după achitare. În 1992, s-a înscris în Asociația „21 Decembrie 1989".
În perioada 1992-1993, Mărieș se deplasează la Chișinău în scop civic, pentru a discuta cu ambasadorul SUA unirea Republicii Moldova cu România, însă nu știm în ce calitate a fost și pe cine a reprezentat. Numai dacă ar fi fost reprezentantul Securității ar fi putut discuta cu un reprezentant al guvernului american.
În 2002, Mărieș este ales, prin înșelăciune, în funcția de președinte al Asociației 21 Decembrie 1989.
După mai mulți ani, în 2009 a transmis autorităților că va apela la greva foamei, aspirând la obținerea în vederea conservării probelor din dosarul 97/P/1990, drept câștigat prin dispoziția dată la 4.11.2008 în dosarul Asociației „21 Decembrie 1989", dosar aflat la CEDO. Protestul lui a durat 74 de zile, încheindu-se odată cu predarea și intrarea actelor din dosar în sediul Asociației. Aceasta a fost apreciată de opinia publică drept prima acțiune în acest sens finalizată prin obținerea dosarului; mai mult decât atât, a creat un precedent juridic în România după 70 de ani de negură în sistemul judiciar.
În noiembrie 2011 începe cea mai lunga greva a foamei - 100 de zile - pentru Legea Imprescriptibilității Crimei și Legea Lustrației. Deși mai mulți oameni de știință aud eclarat că o grevă a foamei nu poate dura mai mult de 40 – 45 de zile, Mărieș ajutat de serviciile secrete, de foștii securiști au încercat să inducă în eroare opinia publică. Dacă ar fi făcut greva foamei 100 de zile nu ar fi scăpat cu viață.
În 1992 se înscrie în Partidului Confederația Organizațiilor Revoluționare din România (CORD), devenind membru fondator. CORD a fuzionat prin absorbție cu Uniunea Democrat-Creștină (UDC). Mărieș a devenit președinte al organizației de tineret a UDC. S-a retras din politică odată cu desființarea acestui partid.
În septembrie 2012 se înscrie în Forța Civica și devine vice-președinte al formațiunii. O lună mai târziu, candidează pentru un post de deputat de Timiș din partea Alianței România Dreaptă, formată din PDLFCPNȚCD. Și timișorenii au dovedit că nu au nevoie de impostori care să-i reprezinte și omul lui Traian Băsescu a fost învins.
Sursa: wikipedia.org

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Super Ofertă: Peste 15.000 de cărţi doar cu 299 lei

În România trăiesc 9 milioane de români la limita sărăciei

O "armată" în rezervă cu ofiţeri făcuţi la "apelul bocancilor"