Tragedia aviatică din Munţii Apuseni arată incompetenţa autorităţilor


Un avion model Britten-Norman Islander BN 2A-27, fabricat in 1977,  care a plecat luni, 20 ianuarie 2014, de la București la orele 13.35 și avea ca destinație Oradea, a fost nevoit să aterizeze forțat în Munţii Apuseni, în apropiere de Beliş, în zona numită Petreasă, din cauza unor probleme. Pasagerii erau cadre medicale și mergeau de urgență să preleveze organe pentru transplant de la o persoană care se afla în moarte celebrală.
Din cauze multiple, printre care cea mai gravă incompetenţa, autorităţile au reuşit să ajungă la locul accidentului după mai bine de cinci ore. Din cauza hipotermiei pilotul Adrian Iovan şi un medic rezident, o studentă  în anul V au decedat.
Deşi softul de localizare a persoanelor aflate în pericol a costat peste 400.000 de euro şi trebuia, conform instrucţiunilor să depisteze orice persoană pe teritoriul României în cinci secunde şi-a demosntrat din plin ineficienţa.  

Cronica unui accident aviatic

Radu Zamfir, unul dintre cei cinci răniţi în accidentul aviatic din judeţul Cluj, a vorbit despre evenimentele din ziua în care s-au prăbuşit cu avionul. Zamfir a părăsit marţi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, în jurul orei 13:00. El a fost cel mai puţin rănit dintre pasageri, diagnosticul la internare fiind echimoză şi escoriaţii şi traumatism bazin. Iată mai jos principalele declaraţii ale medicului:

* Avionul a pierdut din înălţime, a pierdut un motor, am văzut copacii aproape, după care ne-am recules la faţa locului. Am stabilit care e traumatizat, care e prins în avion. Am intervenit unde era de acordat ajutor.

* Domnul Iovan iniţial era prins între fiarele avionului. Mi-a cerut să-l scot. Am încercat să-l descarcerez, n-am reuşit. Ulterior a devenit inconştient. Nu a avut timp să ne spună nimic în timpul zborului, era mult mai preocupat să ţină manşa avionului. Datorită lui suntem în viaţă. Nu trebuie să uităm lucrul ăsta. Am realizat că o să ne prăbuşim când am văzut copacii aproape. Copaci printre ceaţă, asta am văzut.

* I-am ajutat pe ceilalţi răniţi extrăgându-i din avion şi dându-le un ajutor minim, tot ce puteam să facem acolo. Am reuşit să sun la urgenţă şi să dau ceva coordonate, dar nu mai ţin bine minte. Am sunat la 112 şi am luat legătura cu cei care au răspuns. Apoi am mai fost sunat de alţii implicaţi în acţiunea de salvare, am încercat să transmit coordonatele.

* Studenta nu părea să fie conştientă. Am încercat să o resuscitez. Până să ajungă echipele am încercat să resuscitez studenta. Nu mai ştiu cât a durat. Avea semne vitale, dar nu era conştientă.

* Nu ne-am pierdut speranţa niciodată, era singurul mod să rămânem în viaţă.

* Toată lumea şi-a dat silinţa să ne ajute. Un pădurar cred că a fost anunţat şi a venit şi a anunţat pe alţii la rândul lui. Pe urmă a sosit şi SMURD-ul.

* Cred că am avut toţi un moment de absenţă, de abolire a conştienţei. Eu m-am considerat mai puţin vătămat şi am folosit ce aveam, pături ca să acoperim victimele. Am făcut un foc.

* A fost un drum anevoios, după ce am fost salvaţi, care nu s-a putut face decât cu pasul. Eu am mers susţinut de cineva. Eram îmbrăcaţi cu geci normale pentru vremea asta.

* Bine că au dat de noi. Când m-am văzut într-o salvare parcă l-am apucat pe Dumnezeu de un picior.

Doctorul Radu Zamfir are 39 de ani şi a absolvit UMF "Carol Davila" în 1998, cu media generală de promovare a anilor de studii 9,63 şi media la examenul de licenţă 10.
Este medic specialist chirurgie generală din octombrie 2006 şi lucrează la Institutul Clinic Fundeni, în Laboratorul de Cercetare Chirurgie.

"Rușine, domnule Nicolăescu!"

"Tragicul accident aviatic din Munții Apuseni, soldat cu moartea a două persoane, ne arată încă o dată, dacă mai era nevoie, că actualul ministru al Sănătății este complet rupt de realitate.
Chiar dacă nimeni nu se poate pronunța deocamdată asupra motivelor și vinovaților în acest caz, din relatările martorilor și ale presei se desprind câteva mari semne de întrebare.
În primul rând, de ce Autoritatea Națională de Transplant - instituția care organizase acest zbor - folosea o aeronavă veche de 45 de ani, în condițiile în care SMURD dispune de un avion de ultimă generație pentru transportul pacienților, avion ținut într-un hangar în ziua accidentului?
În al doilea rând, așa cum se întreabă pe drept cuvânt opinia publică, de ce a durat atât de mult găsirea victimelor, din moment ce autoritățile susțin că dispun de un sistem performant de localizare și de mijloace rapide pentru transportarea lor la spital?
Nu în ultimul rând, de ce tace ministrul Sănătății, în subordinea căruia se află, conform Legii 588/2004, autoritatea implicată?
Singurul răspuns posibil la toate aceste întrebări nu poate fi decât că dl Eugen Nicolăescu a fost depășit de situație. Ca în multe alte situații în care reacțiile sale - dacă a existat vreuna - au fost de natură să inducă mai degrabă confuzie decât clarificări.
În orice tară civilizată, un astfel de ministru și-ar fi prezentat demisia în cinci minute! Dar, fiindcă trăim în România, nu avem decât să exclamăm: Rușine, domnule Nicolăescu!"
Petru Luhan, Member of the European Parliament, Member of the Committee for Regional Development, Member of the Committee for Economic and Monetary Affairs, Member of the Committee for Civil Liberties, Justice and Home Affairs

Incompetență criminală

"Ne îndreptăm atenția și spre băiețașii care mustesc a politic și incompetență criminală de la ISU, STS, SRI (care îi ascultă pe toți dușmanii puterii), SMURD, INTERNE, ROMATSA etc. Fiecare dintre toți acești mari directorași, alături de șefii lor supremi și-a adus contribuția la moartea unor nevinovați, prin pasivitatea și neimplicarea de care au dat dovadă. Să ne înțelegem bine, România este prizoniera unor servicii incompetente care îi apără pe politicienii corupți și pe trădătorii de neam și țară. Să nu uităm că la nivelurile superioare de conducere din aproape orice instituție există un baiețaș deștept (… sau mai mulți), pus sau agreat de un partid, drept șefuleț. Responsabilitatea aparține  celor care i-au numit pe acești incompetenți în funcții de conducere...

În România secolului XXI durează multe ore până când așa zisele autorități se sesizează și actionează. S-au băgat probabil zeci de miliarde de euro în dotarea, redotarea, modernizarea și organizarea unor instituții cu tot cu aparatura de rigoare,  care au menirea să acționeze în caz de dezastru, care ar trebui să salveze vieți. Rezultatul este egal cu zero. Autoritățile nu sunt capabile nici măcar să se orieteze pe hartă…

Îmi este teamă să mă gândesc câți oameni nevinovați vor muri în cazuri cu adevărat dificile datorită acestor nenorociți de o incompetență strigătoare la Cer. Este imposibil, într-o lume în care tehnologia evoluează și se ieftinește rapid, ca statul român să nu aibă un elicopter capabil să zboare pe timp de noapte și pe vreme capricioasă. Ei bine, statul a preferat să cumpere avioane la mâna a șaptea pentru armata română, printr-o țară intermediară, desigur, de la americani – probabil realizați și la ce preț. Pentru asta au fost bani…
Sursa: http://proiectromania.wordpress.com/2014/01/21/criminalii/

Domnul profesor Irinel Popescu, șeful Clinicii de Chirurgie și Transplant Hepatic de la Spitalul Fundeni a declarat:
 “Dacă ar fi avut șansa să fie descoperiți mai repede, probabil că toți ar fi fost în viață. Cred că erau șanse să fie salvați dacă se ajungea la ei mai devreme”.
Sursa: jurnalul.ro

Reacţie halucinantă a Poliţiei Române: victimele accidentului puteau fi localizate doar dacă erau infractori
Reacţie halucinantă a Poliţiei Române în cazul localizării medicilor răniţi în accidentul aviatic de ieri. Deşi instituţia are un sistem performant de localizare, nu l-a folosit pentru că este utilizat doar la localizarea infractorilor.
Poliţia afirmă că avea nevoie de acordul unui judecător pentru a folosi sistemul performant de localizare, despre care susţineau că are ca scop principal salvarea de vieţi omeneşti.
IGPR susţine că avea nevoie de acest accept pentru a putea intercepta şi localiza semnalul telefoanelor celor aflaţi în avion.
Potrivit reprezentanţilor poliţiei, sistemul, care a costat 2,8 milioane de lei, este folosit pentru interceptări şi localizarea unor persoane cercetate penal.
Anul trecut, când au achiziţionat aparatura performantă, şefii din poliţie insistau că acesta va fi utilizată doar pentru localizarea telefoanelor mobile.

Ce spune Inspectoratul General de Poliţie

Referitor la informaţiile apărute în spaţiul public cu privire la sistemul achiziţionat de Direcţia Operaţiuni Speciale din cadrul I.G.P.R., Centrul de Informare şi Relaţii Publice este împuternicit să facă următoarele precizări:
Achiziţionarea sistemului la care faceţi referire s-a realizat în cursul anului 2013 în urma accesării unui proiect finanţat din fonduri europene prin mecanismul OLAF Hercules2 de Asistenţă Tehnică, în vederea întăririi capacităţii de luptă a unităţilor de poliţie împotriva criminalităţii economico-financiare.
Sistemul poate fi folosit doar în baza autorizării magistraţilor, în instrumentarea cauzelor penale, pentru localizarea terminalelor GSM folosite de principalii suspecţi de comiterea unor infracţiuni grave.
De asemenea, acesta poate fi folosit în vederea localizării persoanelor urmărite în temeiul legii, precum şi a celor dispărute în condiţii suspecte, care fac obiectul unor cauze penale.
Sistemul este folosit potrivit prevederilor art. 91 ind. 4 şi art 493 ind. 1, din Codul de Procedură Penală.
Precizăm faptul că, în activităţile de căutare a victimelor accidentului aviatic produs la limita judeţelor Cluj şi Alba, în cursul zilei de 20 ianuarie a.c., au fost angrenaţi aproximativ 100 de poliţişti, fiind folosite 21 de autospeciale.
De asemenea, din dispoziţia şefului Poliţiei Române, o echipă de specialişti din cadrul Institutului Naţional de Criminalistică, formată din ofiţeri experţi în accidente aviatice, s-a deplasat la locul incidentului, în vederea efectuării cercetării la faţa locului, sub coordonarea procurorilor criminalişti din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia.
Totodată, în cursul nopţii, după identificarea victimelor, potrivit dispoziţiei inspectorului general s-au demarat procedurile de anunţare a familiilor persoanelor decedate, de către poliţişti şi psihologi din cadrul D.G.P.M.B. şi I.P.J. Ilfov.
Sursa: http://www.politiaromana.ro/relatii_publice/detalii.aspx?id=16556

Pilotul şi studenta puteau fi salvaţi dacă echipele de salvare ar fi ajuns la timp

Pilotul Adrian Iovan a murit în urma unui şoc traumatic, combinat cu un şoc hipotermic, iar în cazul studentei Aurelia Ion decesul a fost cauzat de şoc hipotermic, combinat cu tulburări de respiraţie. Cei doi puteau fi salvaţi dacă echipele de salvare ar fi ajuns la timp la locul accidentului. Din păcate, pe baza datelor eronate furnizate de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), echipele de salvare au căutat în zadar locul accidentului. Nici Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA) nu a reuşit să localizeze cu exactitate şi în timp util locul în care s-a prăbuşit aeronava, deşi a fost dotată cu tehnică de ultimă generaţie pentru astfel de situaţii pentru care statul a plătit zeci de milioane de euro .

Erori de localizare între 7 şi 14 kilometri

În schimb, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale susţine sus şi tare: “Localizarea locului evenimentului în Sistemul 112 s-a realizat potrivit prevederilor legale, pe baza informaţiilor furnizate de operatorii de comunicaţii mobile o dată cu primirea primului apel la 112, respectiv la nivelul sectorului celulei din care a fost generat acesta şi a fost pusă la dispoziţia instituţiilor care au participat la operaţiunea de căutare şi salvare”, a precizat purtătorul de cuvânt al STS, colonelul Adrian Fulea. Întrebat la ce distanţă se afla celula faţă de locul accidentului, colonelul Adrian Fulea a precizat că nu ştie. În realitate, primele date de localizare a victimelor au fost furnizate de STS echipelor de salvare la ora 16:22. Eroare a fost de aproximativ 12 kilometri. Opt minute mai târziu, ROMATSA a furnizat datele de localizare cu o eroare de 7 kilometri. Trei ore mai târziu, STS a oferit alte date de localizare cu o eroare de 14 kilometri. Astfel, echipele de salvare au fost îndrumate pe piste greşite. Mai mult, echipele de salvare se orientau pe teren cu ajutorul unor hărţi turistice.
Ministrul de Interne, Radu Stroe, a precizat în cursul zilei de ieri că Serviciul de Telecomunicaţii Speciale Cluj poate spune cu care au fost motivele pentru care s-au întâmpinat dificultăţi în localizarea victimelor accidentului aviatic.

Vinovat generalul Marcel Opriş, şeful Serviciului de Telecomunicaţii Speciale

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale este condus de generalul Marcel Opriş, numit pe această funcţie în data de 7 decembrie 2005 de preşedintele Traian Băsescu. Culmea, el a fost avansat în grad de trei ori consecutiv tot de Traian Băsescu, prin decrete prezidenţiale. Mai mult, printr-un decret din 18 decembrie 2010, preşedintele Băsescu l-a decorat pe general cu Ordinul Naţional “Steaua României”, în grad de ofiţer pentru rezultatele remarcabile obţinute în organizare şi coordonarea STS. Numele generalului Opriş a fost vehiculat în scandalul alegerilor prezidenţiale din 2009, când presa îl acuza că a implicat serviciul în fraudarea alegerilor prezidenţiale.
Sursa: mediafax.ro,hotnews.ro

Pilotul era prins în fiare

Mircea Petrescu, unul din salvamontiştii din Ştei ajunşi la grupurile de localnici care au găsit supravieţuitorii accidentului aviatic, povesteşte că o parte dintre aceştia au rămas, după evacuarea răniţilor, lângă epavă, pentru a păzi trupul pilotului pentru a nu fi sfâşiat de animalele sălbatice.
Mircea Petrescu, unul dintre cei cinci salvatori montani din Ştei, care activează în Salvamont Bihor şi care au participat la operaţiunile de găsire a victimelor accidentului aviatic produs în Munţii Apuseni, a povestit cum au decurs acţiunile de căutare.

"Când am ajuns acolo, am văzut că pilotul era prins în fiare. I-am luat pulsul, dar era mort, rece şi înţepenit, în rigor mortis. Am sunat imediat la doctorul Hadrian Borcea (fostul şef al UPU-SMURD Bihor, acum directorul adjunct al Spitalului Judeţean din Oradea - n.r.) şi i-am raportat situaţia. Ne-am pregătit să plecăm de acolo, pentru că rolul nostru se terminase, iar localnicii care erau acolo ne-au cerut să rămânem la faţa locului, lângă epavă, să păzim trupul pilotului, să nu-l sfâşie animalele sălbatice până ajungeau şi autorităţile. După vreo jumătate de oră au ajuns şi jandarmii. Noi am plecat", a relatat salvamontistul din Ştei.
Sursa: Agerpres, hotnews.ro

Incompetenţa autorităţilor

Localizarea cu precizie a epavei avionului prăbuşit luni, 29 ianaurie 2914, într-o pădure din Munţii Apuseni a durat aproape 6 ore. Cu toată tehnica de care dispun autorităţile statului român, cei care i-au găsit primii pe medicii prăbuşiţi au fost localnicii şi pădurarii. Nu GPS-ul, nici vreun dispozitiv sofisticat de triangulaţie i-au ajutat pe salvatori, ci metode primitive - strigăte, focuri de armă, şi prezenţa de spirit a medicului Răzvan Zamfir, care a reuşit să le trimită salvamontiştilor coordonatele GPS de pe Google Maps, de pe smartphone-ul pe care îl avea la el, în avionul prăbuşit.

"Localizarea locului evenimentului în Sistemul 112 s-a realizat potrivit prevederilor legale, pe baza informaţiilor furnizate de operatorii de comunicaţii mobile odată cu primirea primului apel la 112, respectiv la nivelul sectorului celulei din care a fost generat acesta şi a fost pusă la dispoziţia instituţiilor care au participat la operaţiunea de căutare şi salvare", a fost explicaţia seacă şi oficială a STS.

Avionul prăbuşit, în care au murit Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion, putea fi teoretic localizat cu ajutorul a două programe electronice: unul utilizat de Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA), aflat în subordinea Ministerului Transporturilor, altul fiind utilizat de serviciul 112 şi gestionat de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Ambele softuri au fost produse de firma Teamnet, deţinută acum de Bogdan Padiu, companie care până în 2012 a fost însă deţinută de deputatul PSD Sebastian Ghiţă.

O speranţă pentru găsirea pasagerilor aeronavei prăbuşite ar fi putut să provină din statutul României de membră NATO. Ţara noastră face parte dintr-un club select de numai opt ţări din lume care contribuie simultan la două programe NATO ce formează cel mai complex mecanism de supraveghere şi culegere de informaţii din lume. Este vorba despre NATO Airborne Early Warning & Control Force (cunoscut şi sub numele de Componenta E-3A –AWACS) şi Alliance Ground Surveillance (AGS). Totuşi, niciunul dintre aceste instrumente sofisticate nu ne-a ajutat într-o asemenea situaţie.

În 2013, România a alocat pentru AWACS un total de 6 milioane de euro, conform datelor oferite gândul de Ministerul Apărării Naţionale. Problema este că aceste avioane dotate cu radare multimodale supraveghează spaţiul aerian, zburând la peste 10.000 de metri altitudine, deci nu ar fi fost utile pentru găsirea victimelor accidentului aviatic. Mult mai util s-ar fi dovedit cel de-al doilea program, pentru care România s-a angajat cu o contribuţie de peste 30 de milioane de euro.

Dronele Black Hawk din componenţa AGS pot să opereze în orice condiţii meteo şi indiferent dacă afară este zi sau noapte şi pot detecta şi urmări orice fel de punct aflat sub monitorizare. Acest program este însă în faţa de construcţie şi nu va fi operaţional decât peste câţiva ani.
Sursa: gandul.info

Şi acum asigurarea plăteşte

Avionul Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă implicat în accidentul din Apuseni este asigurat la Omniasig, iar poliţa emisă acoperă riscul de deces sau invaliditate totală permanentă în cazul piloţilor şi pasagerilor până la suma totală de 287.500 euro.
Poliţa a fost încheiată pentru perioada 13 mai 2013-12 mai 2014 şi acoperă toate cele 16 avioane şi elicoptere ale Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă, care a plătit 160.020 lei pentru asigurare.
Potrivit poliţiei, daunele provocate terţilor de prăbuşirea aeronavei Britten Norman Islander BN 2A-27 (indicativ YR-BNP) sunt acoperite de Omniasig până la suma maximă de 8,05 milioane de euro.
Suma asigurată în caz deces şi invaliditate totală permanentă este de 287.500 euro pentru piloţi şi pasageri, în cazul unui zbor comercial.
Această sumă se împarte la numărul persoanelor prezente la bordul aeronavei la momentul accidentului.
Pentru un zbor şcoală, suma asigurată este de 115.000 euro pentru piloţi, elevi şi pasageri.
Sursa: mediafax.ro
Sursa foto: fullonline.ro, informatia-zlei.ro, romaniatv.ne

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cea mai mică bibliotecă din lume

Să ne cunoaştem istoria: Ce rol aveau BRĂŢĂRILE DACICE?

Impostorii lugojeni ai lui George Costin, înfiltraţi printre revoluţionari (II)