Cine este Chevron? “Au la dispoziție o țară bogată, pe care să o sodomizeze în beneficiul profitului...”

Numele Chevron a devenit sinonim cu accidente mortale, dezastre ecologice, îmbolnăviri de cancer și malformații congenitale. 

Nu există nicio explicație pentru faptul că țăranii români din Pungești sunt fugăriți pe dealuri, mai rău ca acum 100 de ani, și sunt alungați cu sălbăticie de pe prorpietățile lor private.

În întreaga lume amploarea distrugerilor provocate de Chevron depășește inimaginabilul.

În 30 de ani de foraj pentru petrol în Ecuador (America de Sud), Chevron a distrus o suprafață de peste 3.000 km pătrați (mai mult de jumătate cât măsoară județul Vaslui), prin deversări ilegale de apă uzată. Fără să respecte legile și standardele din domeniu, Chevron adeversat peste 60 de miliarde de litri de apă uzată toxică în pădurile, lacurile și rîurile din Ecuador. În Ecuador, Chevron a abandonat mai mult de 900 de gropi de deșeuri toxice, din care se scurge în prezent un nămol otrăvitor în pânza freatică și cursurile de apă. Acest lucru a avut și are în continuare efecte dezastruoase asupra sănătății locuitorilor.

În urma lor, Chevron a lăsat unul dinc ele mai mari dezastre de mediu pe planetă.

Chevron nu a curățat niciodată locul în care a exploatat, iar otrăvurile lăsate în urmă continuă să distrugă ecosistemul și oamenii.

“Cei de la Chevron ne-au spus că petele negre de țiței din apă sunt pline de vitamine și minerale!” a declarant Emergildo Criollo, șeful grupului de băștinași Cofan.

Fiind foarte toxică și plină de metale grele, apa reziduală provenită de la sonde trebuia, conform practicilor standard international, să fie reinjectată la mare adâncime. Chevron însă a aruncat-o, pur și simplu, în râuri și lacuri, iar această apă a sfârșit contaminând toate puțurile, toate sursele de apă ale populației din Ecuador. Deversările uriașe de otravă a produs o epidemie de cancer, avorturi spontane și malformații congenitale în rândul locuitorilor țării. Contaminarea solului, a pânzei freatice, a izvoarelor și apei de suprafață a provocat un val de îmbolnăviri de cancer în diverse forme, maformații congenitale, pierderi de sarcină și numeroase alte afecțiuni cronice.

În 2008, statul Ecuador a dat în judecată Chevron pentru deversarea de deșeuri toxice în bazinul fluviului Amazon. Acțiunea în instanță împotriva Chevron a fost pornită, în comun, de către 30.000 de ecuadorieni. Pe 15 februarie 2011, un tribunal din Ecuador a condamnat Chevron la plata a 9 miliarde de dolari, ca urmare a dezastrului provocat între 1972 și 1992 de compania americană. Tribunalul a decis că Chevron se face vinovată atât de pierderi uriașe provocate băștinașilor prin distrugerea recoltelor agricole și moartea animalelor din ferme, cât și rata de creșterea ratei de mortalitate prin cancer în zonele în care Chevron și-a desfășurat activitatea.

“Pentru a-l recompensa pe John S. Watson (președintele companiei Chevron), pentru rolul său în dezastrul din Ecuador, Chevron i-a dat un bonus de 65% din salariul pe 2011 – aproximativ 24,7 milioane de dolari. Da, aproape 25 de milioane de dolari din banii creați prin combinarea profitabilă a devastării mediului, pierderii de vieți omenești și ignorarea de standarde etice și legale”, scrie pe un blog Chelsey Rhodes, activist de mediu și specialist în probleme de sănătate publică din Canada.

Australia, Marea Timorului, 2009. Pe platforma petrolieră West Atlas (deținută de Chevron) izbucnește un incendiu puternic, după zece săptămâni de scurgeri necontrolate de petrol. Scurgerile de petrol au început la 21 august, zilnic fiind deversați circa 400 de barili de petrol în mare, în apropiere de coasta de nord – vest a Australiei.

Brazilia, 2011. În câmpul Frade din bazinul Campos – Rio de Janeiro are loc o deversare masivă de petrol, de la sondele amplasate în perimetru. Accidentul a avut loc în noiembrie, iar scurgerea a fost estimată la 2.400 de barili de petrol. Chevron deținea contractul pentru foraj și exploatare în acest perimetru.

Țara Galilor, 2011. Patru persoane au murit într-un incendiu urmat de explozii la rafinăria de petrol Chevron de la Pembroke Dock.

Kenya, 2012. Un incendiu, care a distrus o sondă Chevron de exploatare a gazelor și a ucis doi lucrători, a fost stins de abia după 46 de zile.

Kazahstan, 2010. La sfârșitul anului 2010, gropi uriașe au început să apară în pământ în jurule xploatărilor Chevron din Kazahstan, care seamănă izbitor cu situația de la Izvoarele, județul Galați.

Susa, 2012. Orașul californian Richmond a dat în judecată Chevron după ce un incendiu masiv survenit la o rafinărie a companiei, care a acoperit orașul de fum și a obligat mii de persoane să ceară îngrijiri medicale, datorită problemelor respiratorii. Primăria Richmond a acuzat Chevron că a neglijat siguranța publică intenționat și cu bună știință, prin modul în care a asigurat mentenanța rafinăriei respective. În reclamația sa, primăria acuză Chevron că este preocupată mai mult de creșterea profitului și a primelor pentru conducerea executivă decât de asigurarea unei mentenanțe adecvate a rafinăriei, care să țină seama de siguranța publică, omițând să verifice și să repare corespunzător o țeavă corodată de la o instalație a acesteia. În același document se arată că incendiul ar fi putut fi evitat, citându-se totodată mai mult de 10 incidente similare, în care au fost implicați cei de la Chevron în ultimii 20 de ani.

România, Pungești, 14 noiembrie 2013 (sărbătoarea Sfintei Parascheva). O mână de oameni curajoși au ținut piept agenților de pază, polițiștilor și jandarmilor echipați pentru luptă! Chevron a fost nevoită să se retragă. Dar situația este doar de moment, nu vor renunța la o bogăție atât de însemnată.

2 decembrie 2013. Jandarmii au intervenit în forță la Pungești, județul Vaslui, acolo unde localnici și activiști din toată țara protestau împotriva gazelor de șist. De atunci, localnicii au fost alungați de pe proprietățile pe care le dețin în apropiere de Chevron. Tabăra de rezistență a fost dărâmată, pe motiv că ar fi un focar de infecție, protestatarii au fost băgați în dubele jandarmilor, bătuți și amendați pe capete. Jandarmeria a instituit în Pungești o zonă de siguranță, ca nimeni să nu mai perturbe lucrările Chevron.

Presa din toată lumea a relatat despre incidentele dela Pungești, subliniind disporporționalitatea de forțe în războiul dintre cetățenii români dintr-o comună săracă, opozanți ai gazelor de șist și Statul Român, care prin brațul său armat, numit mai nou Jandarmeria, asigură paza și protecția americanilor, indiferent de consecințe. Ba mai mult, cererea de ridicare a restricțiilor de circulație instituite în zonă, formualtă de un reprezentant al protestatarilor, a fost respinsă, de Judecătoria Vaslui.

Astfel, printr-o dispoziție a șefului Poliției Municipale Vaslui, în localitățile Siliștea și Pungești, precum și pe sectorul de drum județean, care leagă cele două sate,a fost suplimentat numărul forțelor de ordine care patrulează, fiind vorba în special de jandarmi.

La Pungești Jandarmeria Română luptă împotriva cetățenilor în favoarea firmei private americane Chevron.

Pentru a interveni în forță, Jandarmeria are nevoie, potrivit legii, de un ordin scris emis de Prefect. În acest caz, Prefectul Județului Vaslui nu a emis ordinul de intervenție în forță a Jandarmeriei. La ordinele înalților oficiali români, jandarmii au funcționat în acest caz ca trupe de mercenari, punându-se gratuit la dispoziția companiilor private serviciile de uz al violenței.

Peste 1.000 de jandarmi au izolat localitatea Pungești. Intrarea sau ieșirea din localitate se face după ample controale, justificări și legitimări. Localnicii au restricții de circulație și de întruniri. Mulți săteni s-au plâns că au fost agresați noaptea, în propria locuință, de către jandarmi. Numeroase amenzi și dosare au fost făcute contra celor care-și apără dreptul la o apă și un pământ curat. Organele statului român au devenit organe de represiune împotriva propriului popor, în slujba unei companii private străine.

Forțele de ordine au pătruns și în casele localnicilor, pe care i-au brutalizat și amenințat, ridicându-i din pat și ducându-i la secția de poliție. Unii localnic au fost amendați pentru simplu fapt că au cazat la ei câțiva protestanți. 20 de oameni au fost surprinși în magazinul local Armășoaia. Aceștia încercau să se încălzească, însă au fost bătuți și arestați de jandarmi. Într-o sâmbătă seara în birtul din Pungești jandarmii au năvălit și au bătut oamenii care stăteau la mese, fără ca ei să fi periclitat „ordinea”...

Un băiețel de 6 ani aflat în clasa pregătitoare a povestit că un jandarm a intrat în timpul orelor și i-a întrebat pe toți pe un ton răstit: “Care a țipat la poarta primarului?”.”Toată școala a spus că nu știm. După aceea, ne-a spus că, dacă mai țipăm, ne duce la Protecția Copiilor. Ne-a spus că, dacă ne mai prinde pe acolo pe la primar, nu mai vine Moș Crăciun”, a povestit Ștefan, băiețelul de 6 ani, potrivit Adevărul.

Întro altă înregistrare, o mamă povestește cum copilului său îi este frică să mai meargă la școală din cauza jandarmilor. “E jale ce se întâmplă. Pe fetița mea o duc plângând la școală. Nu mai vrea să meargă la școală. Jandarmii au amenințat copiii pe stradă și le-au spus că-i vor lua și-i vor da la protecția Copilului dacă părinții lor mai ies la miting”, s-a plâns femeia.

Mărturia directoarei școlii din localitate întărește spusele copiilor și ale părinților. “Copiii erau foarte stresați, începeau să plângă în clasă, în timpul orelor. Când îi întrebam de ce, spuneau că le este frică de ceea ce se întâmplă în comună, de Chevron, de jandarmi, de poliție”, a declarat Anișoara Răuța.

După intervenția brutală, un țăran ieșit să-și apere pământul îi întreabă pe jandarmi cu lacrimi în ochi: “Mi-ați călcat tot grâul în picioare, cu ce drept intrați pe terenul meu?”. Răspunsul nu vine. Pentru că nu există nicio explicație pentru faptul că țăranii români sunt fugăriți pe dealuri mai rău ca acum 100 de ani, și sunt alungați cu sălbăticie de pe prorpietățile lor private. Ba mai mult, satul se află izolat într-o zonă de siguranță. Pentru siguranța americanilor, desigur!

Intervențiile agresive ale Jandarmeriei, condusă de generalul Olaru, în favoarea unei coorporații străine și împotriva propriilor cetățeni , care își apără pământul și apa au făcut ca imaginea României în presa internațională să fie una de colonie saud e stat sud-american la dispoziția coorporațiilor care cumpără politicieni, transmite Romanian Global News.

Lipsa de demnitate națională pe care o aduc la rang de virtute politică, obediența vâscoasă pe care o afișează în spatele discursului antinațional, minciuna, erecția pe care le-o produce gândul că au la dispoziție o țară bogată pe care se străduiesc să o sodomizeze în beneficiul capitalului globalizant – care nu uită să le dea și lor câteva ciozvârte însiropate prin care să-i fidelizeze - , toate acestea țin de patologia trădării. Exploatarea vacii prin tăierea ugerului. Cei care dau ordinul sunt politicienii, marionetele care răspund de instaurarea politicii economice neocoloniale în România.

Ceea ce se întâmplă la Pungești este un război capitalist. Pe de o parte, gigantul american Chevron, susținut de fostul general de armată Wesley Clark, guvern și forțele de ordine armate, iar pe de altă parte a baricadei se află localnicii din Pungești, părinții și copii, activiștii. Chevron, companie susținută de statul român, încearcă să pună mâna pe gazele de șist, în timp ce localnicii luptă pentru salvarea pământului și a resurselor.

De o parte se află profitul financiar și puterea armată, iar de cealaltă parte, viața localnicilor.

Concluzii

“Flămând și gol, făr-adăpost,

Mi-ai pus pe umeri cât ai vrut,

Și m-ai scuipat și m-ai bătut

                Și câine eu ți-am fost!

Ciocoi pribeag, adus de vânt,

De ai cu iadul legământ

Să-ți fim toți câini, lovește-n noi!

Răbdăm poveri, răbdăm nevoi

Și ham de cai, și jug de boi;

N-avem puteri și chip de-acum

Să mai trăim cerșind mereu,

Că prea ne schingiuiesc cum vreu

                Stăpâni luați din drum!

Să nu dea Dumnezeu cel sfânt

Să vrem noi sânge, nu pământ!

Când nu vom mai putea răbda,

Când foamea ne va răscula, Hristoși să fiți, nu veți scăpa

                Nici în mormânt!

(George Coșbuc – 1894)

Surse: chevrontoxico.com, napocanews.ro, nicepps.ro