Pușcăriile din România


Din păcate pușcăriile din România sunt supra aglomerate cu găinari, hoți de buzunare, bețivani și alte infracțiuni minore, la care se adaugă criminalii și corupții. Pentru politicienii arestați există un altfel de tratament, aș spune preferențial, față de marea gloată. În spatele zidurilor închisorilor din România există o viață ascunsă, cu droguri și cu alte afaceri la negru, cu traffic de țigări, cafea etc.  menite să aducă un spor la venituri pentru gardieni și pentru liderii interlopi închiși pentru isprăvi rocambolești.   
Cu toate că am intrat în NATO și UE, cu toate că am semnat apartenența la Declarația Universală a Drepturilor Omului, pușcăriile din România sunt supraglomerate, iar asistența medicală aproape inexistentă.

“Se poate afirma cu certitudine: în pușcăriile din România – subfinanțate și nealiniate Standardelor europene CPT - moartea vine mult prea des si adesea mult prea devreme.”

O cercetare efectuată de jurnaliștii de Lumeajustitiei.ro scoate la iveală vinovația clasei politice - în frunte cu Ministerul Justitiei - pentru tragedia din sistemul penitenciar.
Situația mortalității din pușcăriile din România a ajuns să fie foarte tragic, deoarece se “înregistrează câte un deces la fiecare 3 zile. În ultimii 5 ani, au pierit în penitenciare 502 oameni. Dintre acestia, 425 au murit din cauza bolilor. Din 2010 pana în 2014, s-au sinucis 73 de deținuți, majoritatea adolescenți și tineri. Media de vârstă a decedaților, printre care și un bătrân de 100 de ani, care a sfârșit în 2011 la Jilava. În ultimii 3 ani s-a sinucis în medie un deținut la 19 zile”.
Din cauze medicale procentul deceselor a atins cifra de 85%. Nivelul performanței medicale din penitenciare este la nivelul an ilor ’50. Aceeași statistică formulată de Lumeajustitiei.ro arată gravitatea din aceste instituții de reeducare și nu eliminare fizică, cum sunt astăzi: “Cei mai tineri 40 de deținuți care au murit în cele 44 de închisori în perioada 2010-2014 aveau 18 ani (3 deținuti), 19 ani (4), 20 de ani (3), 21 de ani (9), 22 de ani (3), 23 de ani (5), 24 de ani (7) și 25 de ani (6)”.

 “Situația cauzelor celor 502 decese, în terminologia Administrației Naționale a Penitenciarelor:
"cauze medicale" - 425 decese
"autoagresiune" - 73 decese
"agresiune" - 3 decese
"asfixie mecanica, bol alimentar" - 1 deces”.


Cele mai multe decese în rândul celor închiși în pușcării au fost înregistrate anul trecut:
2010 – 76 deținuți decedați
2011 – 88 deținuți decedați
2012 – 115 deținuți decedați
2013 – 101 deținuți decedați
2014 – 122 deținuți decedați (un deces la 3 zile).

În ultimii 3 ani, s-a sinucis câte un deținut la fiecare 19 zile și 13 ore, în medie”.
Cele mai mortale pușcării  “în perioada 2010-2014 sunt Aiud (8 sinucideri) si Rahova, cu 7 sinucideri înregistrate în închisoare, plus alte 2 la spitalul penitenciarului. […]  Câte 5 sinucideri au avut loc, în ultimii cinci ani, la închisorile de la Craiova, Galați și Giurgiu, iar alte 4, la Poarta Alba.

O altă statistică arată vârsta sinucigașilor:
“18-29 ani – 20 deținuți;
30-49 ani – 29 deținuți;
50-65 ani – 19 deținuți;
peste 65 ani – 5 deținuți.”

Statistica sinuciderilor pe fiecare an în parte: 
“2010 – 7 sinucideri;
2011 – 9 sinucideri;
2012 – 22 sinucideri;
2013 – 19 sinucideri;
2014 – 15 sinucideri;”

 “Cea mai mare parte a condemnărilor suferite de România la CEDO pentru încălcarea Art. 3 din Convenție a avut drept cauză condițiile precare din sistemul penitenciar, nealiniat la Standardele CPT (The European Committee for the Prevention of Torture and Inhuman or Degrading Treatment or Punishment).”

 Aceste condiții, în mare parte la nivelul de dinainte de 1989, sunt: supraaglomerarea, lipsa unei igienă adecvată, lipsa apei potabile, lipsa ventilației, lipsa încălzirii în celule, separarea deținutilor fumători de cei nefumatori etc.), asistența medicală necorespunzătoare, insuficiența facilităților de recreere și multe altele.
Cu toate că “Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și a Tratamentelor sau Pedepselor Inumane ori Degradante (CPT) a efectuat mai multe controale în penitenciarele din România și a întocmit rapoarte, însă Ministerul Justiției nu a luat măsuri eficiente pentru remedierea situației jalnice din închisori și pentru a stopa astfel și condamnările pe bandă rulantă suferite la Strasbourg”.

“Opt închisori din România au un grad de ocupare mai mare de 200%. 29.952 de deținuti ocupă cele 18.983 de locuri disponibile, doar 3 penitenciare respectă Standardele CPT, iar indicele mediu de ocupare este 157,7%. România își consolidează primul loc în UE la numărul de condamnari CEDO pentru tratamentele inumane aplicate deținuților. Ministrul Cazanciuc susține că pentru îmbunătățirea sistemului penitenciar este nevoie de 1 miliard euro.”
 “În timp ce multe state civilizate arată ca au înțeles rațiunea grațierii colective și folosesc acest instrument eficient pentru a combate fenomenul supraaglomerării din pușcării, statul român alege să rămână refractar și complice.”
Politicienii se războiesc între ei, se acuză reciproc și nu le pasă că cetățenii români plătesc sume de ordinul milioanelor de euro, pentru condamnările la CEDO. 
Lumeajustitiei.ro arată că ” în România există 8 penitenciare în care numărul deținuților încarcerați depășește dublul capacității de cazare. În această situație se află două închisori cu regim de maximă siguranță – Iași (indice de ocupare 220 %) și Craiova (212 %) - și șase penitenciare cu regim semideschis și deschis: Satu Mare (238 %), Botoșani (225 %), Drobeta Turnu Severin (216 %), Codlea (206 %), Târgu Jiu (202%) și Jilava (201 %). […] Astfel, dintre cele 44 de penitenciare, doar 3 unități centrale și 2 secții auxiliare îndeplinesc cerințele de capacitate impuse de Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și a Tratamentelor sau Pedepselor Inumane ori Degradante (CPT) - adică minimum 4 mp/ deținut în închisori, respectiv 7 mp/ deținut în spitale-penitenciare și în centre educative”.

“Penitenciare cu regim de maximă siguranță, regim închis și secții de arest preventiv (16 unități):
1. Aiud - indice de ocupare 133,61% (732 locuri; 978 deținuți);
2. Arad - Centru - indice de ocupare 83,94% (1.108 locuri; 930 deținuți);
Arad - Secția ext. - indice de ocupare 119,08% (152 locuri; 181 deținuți);
3. Colibași indice de ocupare 149,90% (493 locuri; 739 deținuți);
4. Craiova indice de ocupare 212,75% (541 locuri; 1.151 deținuți);
Craiova - Secția Ișalnița - indice de ocupare 71,67% (60 locuri; 43 deținuți);
5. Focșani indice de ocupare 194,15% (359 locuri; 697 deținuți);
Focșani - Sectia ext. indice de ocupare 173,91% (46 locuri; 80 deținuți);
6. Galați - indice de ocupare 170,95% (568 locuri; 971 deținuți);
7. Gherla - indice de ocupare 177,34% (503 locuri; 892 deținuți);
Gherla - Sectia ext. Cluj - indice de ocupare 146,09% (115 locuri; 168 deținuți);
8. Giurgiu - indice de ocupare 113,05% (1.218 locuri; 1.377 deținuți);
9. Iași - indice de ocupare 220,74% (699 locuri; 1.543 deținuți);
10. Mărgineni - indice de ocupare 176,20% (479 locuri; 844 deținuți);
11. Miercurea Ciuc - indice de ocupare 184,51% (226 locuri; 417 deținuți);
12. Oradea - indice de ocupare 157,21% (402 locuri; 632 deținuți);
13. Rahova - indice de ocupare 132,46% (1.063 locuri; 1.408 deținuți);
Rahova – Sectia ext. - indice de ocupare 141,94% (31 locuri; 44 deținuți);
14. Slobozia - indice de ocupare 167,20% (375 locuri; 627 deținuți);
15. Târgșor - indice de ocupare 162,81% (406 locuri; 661 deținuți);
16. Tulcea - Centru - indice de ocupare 135,68% (597 locuri; 810 deținuți);
Tulcea – Secția Chilia Veche - indice de ocupare 38,07% (176 locuri; 67 deținuți).

Penitenciare cu regim semideschis și deschis (18 unități):
17. Baia Mare - indice de ocupare 176,23% (265 locuri; 467 deținuți);
18. Bistrita - indice de ocupare 127,46% (335 locuri; 427 deținuți);
19. Botosani - indice de ocupare 225,92% (463 locuri; 1.046 deținuți);
20. Braila - indice de ocupare 179,22% (308 locuri; 552 deținuți);
21. București Jilava - indice de ocupare 201,66% (661 locuri; 1.333 deținuți);
22. Codlea - indice de ocupare 206,63% (332 locuri; 686 deținuți);
23. Deva - indice de ocupare 138,63% (611 locuri; 847 deținuți);
24. Găești - indice de ocupare 150,15% (331 locuri; 497 deținuți);
25. Pelendava - indice de ocupare 122,86% (210 locuri; 258 deținuți);
Pelendava – Secția Făcăi - indice de ocupare 126,56% (64 locuri; 81 deținuți);
26. Ploiești - indice de ocupare 183,41% (217 locuri; 398 deținuți);
Ploiești MNE Berceni - indice de ocupare 128,57% (28 locuri; 36 deținuți);
Ploiești MVE Movila Vulpii - indice de ocupare 136,21% (58 locuri; 79 deținuți);
27. Poarta Alba - Centru - indice de ocupare 151,31% (612 locuri; 926 deținuți);
Poarta Alba – Secția Valu lui Traian - indice de ocupare 159,43% (318 locuri; 507 deținuți);
28. S.N.P.A.P. Târgu Ocna - indice de ocupare 95,45% (22 locuri; 21 deținuți);
29. Satu Mare - indice de ocupare 238,66% (238 locuri; 568 deținuți);
30. Târgu Jiu - indice de ocupare 202,90% (241 locuri; 489 deținuți);
31. Târgu Mureș - indice de ocupare 164,52% (186 locuri; 306 deținuți);
32. Timișoara - indice de ocupare 140,06% (669 locuri; 937 deținuți);
33. Drobeta Turnu Severin - indice de ocupare 196,80% (219 locuri; 431 deținuți);
Drobeta Turnu Severin - Sectia Vânjuleț  - indice de ocupare 216,75% (197 locuri; 427 deținuți);
34. Vaslui - indice de ocupare 147,18% (621 locuri; 914 deținuți);

Penitenciare de Minori și Tineri (1 unitate):
35. P.M.T. Bacău - indice de ocupare 142,83% (544 locuri; 777 deținuți);

Centre de Deținere (2 unități):
36. C.D. Craiova - indice de ocupare 54,36% (504 locuri; 274 deținuți);
37. C.D. Tichilești - indice de ocupare 68,15% (380 locuri; 259 deținuți);

Spitale - Penitenciare (6 unități):
38. S.P. Colibasi (fără capacitate la 7 mp; 88 deținuți);
39. S.P. Dej (fără capacitate la 7 mp; 142 deținuți);
40. S.P. Jilava (fără capacitate la 7 mp; 429 deținuți);
41. S.P. Rahova (fără capacitate la 7 mp; 75 deținuți);
42. S.P. Târgu Ocna (fără capacitate la 7 mp; 146 deținuți);
43. S.P. Poarta Albă (fără capacitate la 7 mp; 101 deținuți).

Centre Educative (2 unități):
44. C.E. Buziaș - (fără capacitate la 7 mp; 81 deținuți);
45. C.E. Târgu Ocna (fără capacitate la 7 mp; 87 deținuți).

Suntem pe primul loc în UE la condamnări CEDO din cauza tratamentelor degradante și a condițiilor inumane de detenție. CEDO a constatat că principala problema a sistemului penitenciar din România este supraaglomerarea din închisori.

ARTICOLUL 3 Interzicerea torturii Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.

Convenţia europeană a Drepturilor Omului amendată de Protocoalele nr. 11 şi 14, însoţită de Protocolul adiţional şi de Protocoalele nr. 4, 6, 7, 12 şi 13

Textul Convenţiei este prezentat aşa cum a fost amendat în conformitate cu dispoziţiile Protocolului nr. 14 (STE nr. 194) începând cu intrarea acestuia în vigoare la data de 1  iunie 2010. Textul Convenţiei fusese amendat anterior în conformitate cu dispoziţiile Protocolului nr. 3 (STE nr. 45), intrat în vigoare la 21  septembrie 1970, ale Protocolului nr. 5 (STE nr. 55), intrat în vigoare la 20 decembrie1971 şi ale Protocolului nr. 8 (STE nr. 118), intrat în vigoare la 1  ianuarie 1990. Textul Convenţiei conţinea în plus textul Protocolului nr. 2 (STE nr. 44) care, potrivit art 5 § 3, făcuse parte integrantă din Convenţie de la intrarea sa în vigoare la data de 21 septembrie 1970. Toate dispoziţiile amendate sau adăugate prin aceste Protocoale au fost înlocuite prin Protocolul nr. 11 (STE nr. 155), începând cu intrarea acestuia în vigoare la data de 1 noiembrie 1998. De la această această dată, Protocolul nr. 9 (STE nr. 140), intrat în vigoare la data de 1 octombrie 1994, a fost abrogat, iar Protocolul nr.  10 (STE nr. 146) a rămas fără obiect. Doar versiunile în limbile engleză şi franceză ale Conventiei sunt oficiale. Această traducere nu reprezintă o versiune oficială a Convenţiei. Curtea europeană a Drepturilor Omului Council of Europe F-67075 Strasbourg.
Sursa: luju.ro, echr.coe.int


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Super Ofertă: Peste 15.000 de cărţi doar cu 299 lei

O "armată" în rezervă cu ofiţeri făcuţi la "apelul bocancilor"

În România trăiesc 9 milioane de români la limita sărăciei