Guvernul Cioloș profită de realizările Guvernului Ponta

În ultimii 25 de ani PSD a fost blestemat să repare greșelile guvernelor de dreapta  și să nu se poată bucura. După guvernarea dezastruoasă a CDR, între 1996 – 2000, Guvernul Năstase a reușit să pregătească țara pentru NATO și Uniunea Europeană.

După guvernarea Boc – Băsescu, cel mai prost prim ministru al tuturor timpurilor Emil Boc, iarăși PSD a reparat și a plătit datoria la FMI. Ponta a devenit incomod în clipa în care a declarat că nu mai este nevoie de FMI, fiindcă condițiile în care acest organism financiar mafiot se implică în politica social economic internă creează un tampon în calea reformelor.

Neamțul, președintele cu șase case, din care a pierdut două în  instanțe, a vrut guvernul său. Liberalii s-au scremut cu două moțiuni de cenzură și dintr-odată apare accidentul de la Colectiv. Motivul era pe măsura ambițiilor lui Klaus Iohannis.

Și după ce au ieșit în stradă circa 30.000 de persoane s-a ivit ocazia să-l debarce pe cel mai bun premier din ultimii zece ani.

Fără doar și poate schimbarea unui prim ministru de o minoritate, de 0,03% din populație, reprezintă o adevărată lovitură de stat. Dar democrația noastră e firavă și se permite orice, de la justiție la televizor și condamnări controversate până la manipulare pe rețele de socializare și înjurături pe ritmul partidelor de dreapta.  

Dincolo de acuzațiile aduse lui Ponta, guvernul condus de el a făcut performanță și guvernul Cioloș va trebui să se ridice deasupra guvernului PSD-UNPR. Și eu nu cred că se va ridica și scăderea nivelului de trai ce va urma va trebui pus pe seama celor care au ieșit în stradă sau pe seama celor care au fost plătiți, manipulați să iasă în stradă.

Indicatorii privind situația socială și economică în momentul de față, în funcție de care se va putea măsura ulterior și performanța Guvernului Cioloș.

Moștenirea lui Ponta

1. România se află în topul creșterii economice între statele UE, avand un avans estimat al economiei de aproape 4% pentru finalul lui 2015.
Această creștere vine pe fondul unui avans constant al PIB, de peste 2%, începând cu 2013. Guvernul Cioloș se va confrunta cu necesitatea de a menține aceste trend de creștere economică.

2. Pentru prima oară după mulți ani, România a respectat țintele de deficit convenite cu finanțatorii internaționali, dar și asumate prin tratatele UE.
În acest moment, România se află, pentru anul 2015, încă pe excedent bugetar. Rămâne de văzut dacă noul Guvern va fi capabil de construirea unui buget care să țină cont atât de acest indicator, cât și de măsurile care urmează a fi aplicate în 2016.

3. România a înregistrat în ultimii ani o scădere a ponderii economiei negre în PIB.
4. Asistăm la o revenire a investițiilor. În primele luni din anul curent, investițiile în economie au crescut masiv față de anul trecut.
Investițiile nete în economia națională au crescut cu 7,2% în semestrul 1 din 2015, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2014. Din nou, este de amintit că una dintre țintele noului Cod Fiscal este tocmai accelerarea ritmului de creștere a investițiilor.

5. Datoria guvernamentală, raportată ca procent din PIB, a scăzut.
România este una dintre statele membre UE cu o rată scăzută a datoriei publice. Realitatea cifrelor indică și faptul că discuția despre creșterea datoriei României în ultimii ani a fost un mit.

6. În ultimii ani, a existat o creștere constantă a subvenției acordate agricultorilor la hectar.
Este de amintit de altfel faptul că acest tip de măsuri sunt printre cele care au contribuit în bună măsură la revenirea sectorului Agricol în ultimii ani. Acesta a reușit să fie în continuare un sector important în ceea ce privește creșterea economică, cu amendamentul că și alte sectoare au urmat un trend similar, contribuind la avansul PIB.

7. Salariul minim a crescut cu aproape 40% din 2012.

 Mai mult decât atat, majorarea salariului minim a fost o măsură aplicată constant în perioada Guvernului condus de Victor Ponta, cu așteptări ce se ridică pentru urmarea acestui tip de abordare. Aspectul este cu atât mai mult de avut în vedere, în condițiile în care președintele Iohannis, cel care a desemnat candidatul de premier, afirma în campania electorală din 2014 că "România nu are nevoie de un salariu minim".

8. A crescut puterea de cumpărare pentru pensionari și salariați.
Tot ca un indicator al evoluțiilor din plan social, este de notat faptul că în ultimii trei ani a crescut puterea de cumpărare a salariilor. Acest lucru s-a datorat atât creșterilor care au avut loc în diferite sectoare, cât și a scăderii inflației în ultimii ani. Rămâne de văzut dacă această realitate se va menține și pentru anul 2016.

La fel este și cazul pensiilor. Reamintim că doar începând cu 2013 a fost respectată Legea pensiilor, în sensul indexării acestora.

9. A crescut numărul salariaților din economie.

România inregistrează în prezent, după mulți ani, un număr mai mare de salariați decât numărul pensionarilor. Una dintre marile provocări ale noului Guvern va fi menținerea tendinței de creștere a numărului de locuri în economie. Punctăm faptul că în analiza de față folosim datele INS, care sunt restrictive în ceea ce privește numărul de locuri de munca. Datele prezentate de ANOFM indică de obicei un număr mai mare al locurilor de muncă.

10. Rata de absorbție a fondurilor europene a crescut exponențial.

Deși în continuare în dezbaterile interne se insistă pe "eșecul" României în ceea ce privește rata de absorbție a fondurilor europene, realitatea cifrelor arată că, începând cu 2012, a existat o accelerare aproape nesperată la acest capitol. Astfel, daca ne raportăm la plățile efectuate către beneficiari, se poate lesne observa evoluția spectaculoasă din ultimii ani - s-a pornit de la puțin peste 10% și s-a depășit 60%, în doar trei ani. Rămâne de văzut cât de mult va fi afectat acest proces de problemele de ordin politic din această perioadă.

Ca o concluzie de final, menționăm faptul că, dincolo de indicatorii de la care pleacă Guvernul Cioloș, rămâne în continuare semne de întrebare despre soarta unora dintre măsurile adoptate în ultimele luni. Este cazul acelor prevederi din Codul Fiscal a căror aplicare a fost devansată de Guvernul Ponta, dar și a măsurilor introduse recent prin OUG (cum este scăderea TVA la apă). De asemenea, încă nu este clar ce se va întâmpla cu majorările de salarii din Educație și Sănătate.

 Câteva măsuri importante luate în ultimii ani

Scăderea la 9% a TVA la produse de panificație, alimente și apă.
Scăderea TVA la 20%, începând cu 2016, ca urmare a aprobării noului Cod Fiscal. Reducerea TVA duce România sub media UE în ceea ce privește valoarea acestei taxe.
Noul Cod Fiscal mai include măsuri notabile în plan economic, precum:
- cota impozitului pe dividende scade de la 16% la 5%, începând cu 1 ianuarie 2016;
- adăugarea unor noi elemente de cheltuieli deductibile integral în cazul activităților independente;
- majorarea plafonului de încadrare în categoria microintreprinderilor, de la 65.000 de euro, la 100.000 de euro;
- majorarea plafonului neimpozabil în cazul veniturilor din pensii de la 1.000 lei la 1.050 lei, urmând ca în următorii 3 ani să crească cu 50 de lei/an până când ajunge la plafonul de 1.200 lei;
- introducerea un sistem de cote de impozitare diferențiate, în funcție de numărul de salariați, între 1% si 3%, pentru microintreprinderi;
- indexarea anuală a pensiilor, începând cu 2013. În cazul anului viitor, creșterea reală a pensiilor este de 5%, ca urmare a corelării calculelor cu avansul salariului mediu și a unei inflații scăzute;
- creșterea salariilor în Educație și Sănătate cu 25% pe parcursul anului curent (o parte din procent se aplică din 2016).
- Creșterea salariului minim pe economie de la 1050 Lei, față de 700 Lei în 2011.
- Scăderea CAS cu 5%.

 Concluzii

Cred că schimbarea Guvernului Ponta cu un guvern de tehnocrați arată că președintele Klaus Iohannis nu este pregătit să fie șeful statului și realizările lui Ponta în loc să-l încânte i-au stârnit ura și invidia față de realizările remarcabile ale guvernului PSD – UNPR.

Sursa: Infopolitic.ro, ziuanews.ro