Datoria externă a României se apropie de 100 de miliarde de euro


Reamintim că Ceauşescu a lăsat România cu datorie ZERO şi cu 3 miliarde în conturi şi că a fost împușcat şi pentru subminarea economiei naționale
Datoria EXTERNĂ a României, se apropie de un prag psihologic de 100 de miliarde de euro

Datoria externă a României, care include atât împrumuturile statului din străinătate, cât şi datoriile entităţilor private, a ajuns la finalul anului 2016 la 92,532 miliarde euro, în special ca urmare a majorării puternice a datoriei pe termen scurt, potrivit datelor publicate luni de Banca Naţională a României.



Datoria externă a Romaniei a crescut cu 2 miliarde de euro în 2016

După trei ani în care a scăzut cu 10 mi¬liarde de euro, de la un nivel imediat langă pragul de 100 de miliarde de euro, datoria externă totală a crescut în 2016 cu 2 miliarde de euro, pană la 92,5 mld. euro.
Potrivit datelor publicate de BNR, datoria publică totală a crescut în 2016 cu 2 miliarde de euro, un avans de 2,3% faţă de anul precedent, cand datoria totală a fost de peste 90,4 mld. euro. Evoluţia datoriei a fost determinată de majorarea datoriei totale pe termen scurt de la 19,8 mili¬arde de euro în decembrie 2015 la 23,4 miliarde de euro un an mai târziu (plus 17%). În aceeşi vreme, datoria totală pe termen lung a scăzut cu 2%, de la 70,5 miliarde de euro în decembrie 2015 la 69,1 mld. euro în decembrie 2016.
La finalul anului 2015, datoria externă totală a României a fost de 90,434 miliarde euro, iar la finalul lunii noiembrie, datoria ajunsese la 92,498 miliarde euro, potrivit RTV.net.
Din totalul datoriilor înregistrate de România faţă de entităţi din străinătate la 31 decembrie 2016, datoriile pe termen lung reprezentau 69,116 miliarde euro (74,7% din total datorie externă), în scădere cu 1,44 miliarde euro faţă de finalul anului 2015, iar datoriile pe termen scurt însumau 23,416 miliarde euro, în urcare cu 3,54 miliarde euro.
Din datoria pe termen lung, suma de 32,239 miliarde euro reprezenta datorie publică, în creştere cu 629 milioane euro faţă de finalul lui 2015.
Datoria negarantată public, în special a băncilor şi firmelor către finanţatori din străinătate, însuma 35,622 miliarde euro la finalul anului 2016, în scădere cu 1,95 miliarde euro faţă de decembrie 2015.
Datoria autorităţii monetare, care reprezintă alocările de drepturi speciale de tragere (DST) de către Fondul Monetar Internaţional (FMI), considerată datorie a BNR faţă de FMI, a urcat anul trecut cu 3 milioane euro, la 1,255 miliarde euro. La finalul lunii mai 2016, datoria totală externă ajunsese la un nivel minim din august 2010, când s-a situat la 87,8 miliarde euro.
Din 2010, datoria a crescut puternic până în martie 2013, când s-a înregistrat nivelul maxim istoric al datoriei externe a României, de 101,1 miliarde de euro.
Ulterior, datoria externă a României a reintrat pe o pantă descendentă până în vara anului trecut, când a reînceput să crească.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 25,2% în 2016, comparativ cu 38,5% în 2015. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii a fost de 6,4 luni anul trecut, la fel ca în 2015.



Datoria Publică din totalul îndatorării României este de 63,6 miliarde de euro

Anul acesta (2017), datoria publică va creste din nou şi va ajunge în jurul a 40% din PIB, datorie pe care Comisia Europeană o vede crescută din nou la 42,3% din PIB în 2018.
Datoria publică totală directă şi garantată a crescut cu 683 de milioane de euro, pană la 32,2 miliarde de euro (plus 2%)
Datoria privată a scăzut de la 37,5 miliarde de euro în decembrie 2015 la 35,6 miliarde de euro în decembrie 2016 (minus 5,2%).
La finalul lunii decembrie 2016, datoria publică a Romaniei, calculată după metodologia UE (datoria brută în valoarea nominală, fără datoria garan¬tată) era de 285,8 mld. lei (63,6 mld. euro), reprezentand 37,7% din PIB - potrivit ZF.ro
________________________________________
LEGEA nr.313 din 28 iunie 2004 datoriei publice
Definiții
ARTICOLUL 2
Definiţii
În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
stat - desemnează România, ale cărei interese sunt reprezentate de Guvern;
datorie publică guvernamentală - totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale statului, la un moment dat, provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, în numele României, de pe pieţele financiare;
datorie publică locală - totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale autorităţilor administraţiei publice locale, la un moment dat, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pieţele financiare;
datorie publică - datoria publică guvernamentală la care se adaugă datoria publică locală. În scopul evaluării datoriei publice a României, orice obligaţie, exprimată în
datorie publică guvernamentală internă - partea din datoria publică guvernamentală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale statului, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice rezidente în România, în lei sau în valută, în conformitate cu prevederile prezentei legi sau ale altor legi speciale, inclusiv sumele utilizate temporar din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului pentru finanţarea temporară a deficitelor bugetare;
datorie publică guvernamentală externă - partea din datoria publică guvernamentală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale statului, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România;
datorie publică locală internă - partea din datoria publică locală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea, de la persoane fizice sau juridice rezidente în România;
datorie publică locală externă - partea din datoria publică locală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România;
serviciul datoriei publice - totalitatea sumelor reprezentând rate de capital, dobânzi, comisioane şi alte costuri aferente datoriei publice, conform acordurilor sau contractelor de împrumut, la o anumită dată sau pentru o perioadă determinată;
garanţie de stat - angajamentul asumat în contul şi în numele statului de către Guvern prin Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de garant, de a plăti la scadenţă obligaţiile neonorate ale garantatului, în condiţiile legii;
registrul datoriei publice - baza de date organizată pe suport magnetic şi/sau hârtie care evidenţiază situaţia datoriei publice în ordine cronologică şi care are patru componente: subregistrul datoriei publice guvernamentale interne, subregistrul datoriei publice guvernamentale externe, subregistrul datoriei publice locale interne şi subregistrul datoriei publice locale externe, fiecare dintre aceste patru subregistre având două poziţii distincte, şi anume pentru datoria publică directă şi datoria publică garantată;
împrumut de stat - obligaţia generată de un contract prin care statul, în calitate de împrumutat, obţine fonduri financiare de la o persoană fizică sau juridică creditoare şi se angajează să le ramburseze, împreună cu dobânda şi cu alte costuri aferente, într-o perioadă specificată;
titlu de stat - instrument financiar care atestă datoria publică sub formă de bonuri, certificate de trezorerie, inclusiv certificatele de trezorerie pentru populaţie nerăscumpărate la scadenţă şi transformate în certificate de depozit sau alte instrumente financiare constituind împrumuturi ale statului în monedă naţională sau în valută, pe termen scurt, mediu şi lung. Acestea pot fi emise în formă materializată sau dematerializată, nominative sau la purtător, şi pot fi negociabile sau nenegociabile;
termen scurt - durata de rambursare nu depăşeşte 1 an;
termen mediu - durata de rambursare este mai mare de 1 an, dar nu depăşeşte 5 ani; termen lung - durata de rambursare depăşeşte 5 ani;
titlu de stat pe termen scurt - bonul de tezaur şi certificatul de trezorerie, fie purtătoare de dobândă, fie cu discont, cu scadenţă de până la 1 an inclusiv, precum şi alte instrumente financiare ce pot fi create de emitent, în condiţiile legii;
titlu de stat pe termen mediu sau lung - obligaţiune de stat cu o scadenţă de peste 1 an şi maximum 5 ani de la emisiune, respectiv de peste 5 ani de la emisiune, fie purtătoare de dobândă, fie cu discont, emis conform clauzelor împrumutului de stat;
titlu de stat cu dobândă - titlul de stat care are o valoare nominală la care se plăteşte o dobândă stabilită, la date specificate;
titlu de stat cu discont - titlul de stat fără cupon de dobândă, care este vândut la o valoare mai mică decât valoarea sa nominală;
capital aferent titlurilor de stat purtătoare de dobândă suma împrumutată de la cel care oferă împrumutul, la data efectuării emisiunii titlurilor de stat purtătoare de dobândă;
capital aferent titlurilor de stat cu discont - suma împrumutată de la cel care oferă împrumutul, la data efectuării emisiunii titlurilor de stat cu discont, la valoarea care reprezintă preţul titlurilor de stat cu discont;
autorizare bugetară permanentă - autorizarea Guvernului de a majora, în situaţii excepţionale, prevederile bugetare din bugetul de stat aferente plăţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente datoriei publice prin diminuarea corespunzătoare a prevederilor bugetare de la alte capitole bugetare;
titlu de stat dematerializat - titlul de stat care se evidenţiază prin înregistrare în cont;
titlu de stat materializat - titlul de stat în formă fizică;
sistem de înregistrare în cont - sistemul operaţional prin intermediul căruia titlurile de stat sunt emise în formă dematerializată, înregistrarea lor fiind efectuată de către Ministerul Finanţelor Publice sau de agentul desemnat de acesta;
preţul titlului de stat - suma plătită de cumpărătorii titlurilor de stat;
valoarea nominală a titlului de stat - valoarea unui titlu de stat, rambursabilă la scadenţă;
primă - diferenţa dintre preţul unui titlu de stat la emisiune şi valoarea sa nominală, dacă preţul este mai mare decât valoarea nominală;
discont - diferenţa dintre preţul unui titlu de stat la emisiune şi valoarea sa nominală, dacă preţul este mai mic decât valoarea nominală;
rata dobânzii - dobânda exprimată în procente pe an, plătită pentru capitalul unui împrumut sau titlu de stat purtător de dobândă;
rata variabilă a dobânzii - rata dobânzii unui împrumut sau titlu de stat purtător de dobândă, care se modifică la intervale de timp, în conformitate cu un indice, o formulă sau un alt criteriu, după cum este prevăzut în clauzele contractului de împrumut sau ale prospectului de emisiune;
data scadenţei - data la care valoarea nominală şi ultima tranşă de dobândă, aferente unui împrumut sau titlu de stat purtător de dobândă, ori valoarea nominală a unui titlu de stat cu discont devin exigibile, în conformitate cu clauzele contractului de împrumut sau ale prospectului de emisiune;
data plăţii dobânzii - data desemnată pentru plata dobânzii aferente unui împrumut sau unei anumite serii de titluri de stat, purtătoare de dobândă;
data rambursării în avans - data rambursării unui împrumut, anterioară scadenţei acestuia;
fond de risc - fondul constituit la Ministerul Finanţelor Publice din sumele provenite din comisioanele primite de la beneficiarii împrumuturilor contractate de stat prin Ministerul Finanţelor Publice şi subîmprumutate acestora şi ale celor garantate de stat prin Ministerul Finanţelor Publice, precum şi din alte surse prevăzute de lege;
Comitetul Interministerial de Garanţii şi Credite de Comerţ Exterior - organismul care examinează şi avizează, potrivit competenţelor, emiterea de garanţii de stat pentru împrumuturile contractate de agenţii economici, precum şi subîmprumuturile acordate de către Ministerul Finanţelor Publice, ale cărui componenţă şi competenţe se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
Comisia de Autorizare a Împrumuturilor Locale comisie care examinează şi avizează, potrivit competenţelor, contractarea de împrumuturi şi emiterea de garanţii de către autorităţile administraţiei publice locale, ale cărei componenţă şi competenţe se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
plafon de îndatorare publică - totalitatea obligaţiilor financiare pe care le pot contracta şi garanta autorităţile administraţiei publice centrale şi autorităţile administraţiei publice locale pe o perioadă de 1 an, care este stabilit anual prin lege. Plafonul de îndatorare publică cuprinde plafonul de îndatorare publică internă şi plafonul de îndatorare publică externă, care se stabilesc ca sumă maximă a împrumuturilor interne, respectiv externe pe care le pot contracta şi garanta autorităţile administraţiei publice centrale şi autorităţile publice locale pe o perioadă de 1 an;

SURSA - Datoria externă a României se apropie de 100 de miliarde de euro. Reamintim că Ceauşescu a lăsat România cu datorie ZERO şi cu 3 miliarde în conturi şi că a fost împușcat şi pentru subminarea economiei naționale

Grafic: Ziarul Financiar, Sursa BNR, Grafic: newmoney.ro sursa: Ministerul finanțelor 


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Super Ofertă: Peste 15.000 de cărţi doar cu 299 lei

În România trăiesc 9 milioane de români la limita sărăciei

O "armată" în rezervă cu ofiţeri făcuţi la "apelul bocancilor"