Niciodată nu-i târziu. AMERICANII DENUNȚĂ FĂCĂTURILE DNA
Departamentul de Stat al SUA exemplifică practicile abuzive ale parchetului Laurei Kovesi cu dosarele fabricate împotriva Alinei Bica și Liei Olguța Vasilescu. În Raportul privind drepturile omului pentru anului 2016, Departamentul de Stat amintește cum Alina Bica a fost executată de DNA cu ajutorul unui denunțător înțeles cu procurorii, iar dosarul Liei Olguța Vasilescu a fost respins de judecători și întors la parchetul anticorupție. (Raportul)
Două dintre cele mai cunoscute făcături ale parchetului anticorupție condus de doctorița Laura Kovesi sunt amintite în Raportul Departamentului de Stat al SUA privind practicile în domeniul drepturilor omului în România pe anul 2016, dat publicității în urma cu câteva zile. Este vorba despre dosarul Alinei Bica, în care fosta șefa DIICOT este acuzată de luare de mită, și dosarul actualului ministru al Muncii Lia Olguța Vasilescu, fost primar al Craiovei. Două cazuri în care practicile abuzive ale DNA au ieșit la suprafață.
Astfel, în ceea ce privește dosarul Alinei Bica, Departamentul de Stat al SUA amintește despre cum denunțătorul acesteia, Ionuț Mihăilescu, a recunoscut în fața Inaltei Curți de Casație și Justiție că a denunțat-o pe fosta șefă DIICOT după ce s-a înțeles cu procurorii DNA în acest sens, doar pentru a scăpa de acuzațiile la adresa pe care parchetul anticorupție i le aducea într-un alt dosar. Este vorba, așa cum bine se știe, de momentul în care Ionuț Mihăilescu, fost consilier al Alinei Bica, a refuzat să își mai susțină denunțul la instanța supremă, recunoscând că a denunțat-o pe fosta șefă a DIICOT după ce s-a înțeles cu procurorii DNA, care i-au promis că va scăpa de acuzațiile formulate împotriva să într-un alt dosar: „În celălalt dosar penal, am inițiat demersuri pentru a stopa cercetarea penală împotriva mea prin încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției, ceea ce nu s-a întâmplat”.
Chiar și așa, cu făcătura ieșită la iveală, Alina Bica a fost condamnată în acest dosar, după ce în mod cu totul și cu totul dubios ICCJ a dispus din oficiu schimbarea încadrării juridice din luare de mită în favorizarea făptuitorului. Asta întrucât era evident că nu există nicio probă împotriva Alinei Bica pentru luare de mita, dar fosta șefă DIICOT trebuia condamnată cu orice preț. O asemenea sentință nu are cum să reziste în apel, având în vedere că împotriva Alinei Bica nu există nicio probă, iar în mod normal decizia din apel nu are cum să fie alta decât achitarea.
Iata fragmentul din Raportul Departamentului de Stat al SUA referitor la Alina Bica:
„În luna iunie, denunțătorul într-unul dintre cele trei cazuri de corupție începute împotriva fostului șef al DIICOT Alina Bica a declarat în fața Inaltei Curți de Casație și Justiție că, în timp ce era în stare de arest preventiv, a făcut o înțelegere cu procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) pentru a declara împotriva lui Bica, în schimb urmând să primească clemență în cazul sau. Ulterior, acesta a retractat acuzațiile. Cazul a rămas pendinte”.
Abuzurile din dosarul Liei Olguța Vasilescu
Despre dosarul Liei Olguța Vasilescu, Departamentul de Stat al SUA relatează cum aceasta a fost reținută de procurorii DNA, pentru ca apoi judecătorii să respingă cererea de arestare preventivă, iar în final cauza să fie restituită la parchet pentru anumite “revizuiri”. “Revizuiri” cauzate de mai multe abuzuri comise de către DNA, abuzuri constatate chiar de instanțe. Este vorba despre încălcarea dreptului la apărare al Liei Olguța Vasilescu de către DNA și folosirea unui denunț și a unor înterceptări obținute nelegal.
Iată fragmentul din Raportul Departamentului de Stat al SUA referitor la Lia Olguța Vasilescu:
„DNA a acuzat primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, cu presupunerea că aceasta și-a folosit influența înainte de a deveni primar, în 2012, pentru că în mod ilegal să determine mai mulți oameni de afaceri să sponsorizeze campania electorală. Ulterior, ca primar, se presupune de asemenea că ar fi oferit contracte între primărie și anumite companii pentru a sponsoriza un ONG să reabiliteze mai multe clădiri din Craiova. În decursul unui an, Vasilescu a fost acuzată de luare de mită, deoarece și-a folosit autoritatea sau influența în scopul de a obține bani sau alte beneficii, și spălare de bani. Primarul a fost inițial reținut 24 de ore în martie, atunci când au pornit investigațiile împotriva sa, dar judecătorii au respins cererea procurorilor de arestare preventivă. Ea a fost plasată în arest la domiciliu pentru o săptămână și ulterior judecătorii au înlăturat și aceasta măsură. Judecătorii au respins de asemenea, subsecvent, cererile ulterioare ale DNA pentru control judiciar, ea a fost investigată în continuare și apoi trimisă în judecată în stare de libertate. A fost realeasă primar al Craiovei în iunie. În decembrie Curtea a respins anumite probe împotriva sa și a retrimis cazul către DNA pentru anumite reviziuiri. Cazul a rămas pendinte”.
Comentarii
Trimiteți un comentariu