Guvernatorul securist Traian Băsescu

Iată pe cine au votat 8.737 de lugojeni!

Pentru prima dată în presa scrisă a fost publicat dosarul de securitate al guvernatorului Traian Băsescu, care din 2004 minte fără încetare, fură cât se poate împreună cu "infractorii" PDL şi împinge ţara spre un dezastru economic şi spre o dictatură personală. Pentru a nu mai fi prostiţi de acest răufăctor, ajuns din greseală presedinte, la 9 decembrie 2012 prin votul vostru zdrobitor a venit timpul să-i spuneţi NU! Nu mai vrem minciunile guvernatorului Băsescu! Nu mai vrem salarii şi pensii tăiate! Nu mai vrem spitale şi şcoli închise! Nu mai vrem infractori la putere! De noi toţi depinde ca să ne scăpăm de "ciuma" PDL şi de "şarpele" de la Cotroceni.

 La alegerile prezidenţiale din decembrie 2009 manipularea a atins cote aberante. Promisiunile electorale au fost mai fantasmagorice ca niciodată, dar din păcate, aceste promisiuni populiste au atras la vot un număr record de persoane. După câştigarea unui nou mandat Traian Bă-sescu a stabilit câteva recorduri personale: primul preşedinte cu un mandat de cinci ani, primul preşedinte din istoria României şi chiar din istoria lumii, care a fost ales şi de cetăţenii din alte ţări, primul preşedinte care a prins şi al doilea mandat de cinci ani şi primul preşedinte care a fost suspendat de două ori. În 2009, pe teritoriul ţării noastre a câştigat Mircea Geoană, însă el a fost bătut de cetăţeni votanţi din alte ţări, care nu plătesc taxe şi impozite Statului Român şi nici nu le pasă ce clasă politică ne conduce. Acestor cetăţeni „neromâni” nu le pasă că PDL-ul în frunte cu guvernatorul Traian Băsescu au distrus economia naţională şi toate valorile, împingând ţara spre haos. În 2009, în judeţul Timiş Traian Băsescu a ieşit învingător folosindu-se de sloganul „Jos comuniştii!”, transformând locul de unde a pornit Revoluţia din Decembrie 1989 în oraş portocaliu. Nici lugojenii nu s-au lăsat mai prejos şi în primul tur, din cei 42.057 de alegători, s-au prezentat la urne 19.926 de persoane, ceea ce reprezintă un procent de participare la vot de 47,4%. De asemenea în turul doi Traian Băsescu a ieşit învingător, creând euforie în rândul PDL-iştilor din Lugoj şi nu numai. Cu toate că Traian Băsescu a încercat să-şi ascundă apartenenţa la mult hulita Securitate, foşti ofiţeri ai Departamentului au postat pe internet dosarul lui. Vi-l prezentăm conform mai multor surse şi vă lăsăm să judecaţi cum au fost manipulaţi cei care l-au votat şi mai ales cum, e drept, fără voia lor, au contribuit la dezastrul guvernării PDL. Nicolae TOMA

Navigatorul şi turnătorul

Traian Băsescu a fost racolat de Securitate în 1973, pe când era elev al Institutului de Marină, întocmindu-i-se dosarul personal nr. 3990/09-11- 1973. Până la terminarea studiilor în 1976 a fost colaborator al lucrătorilor din Direcţia a IV- a de Contrainformaţii Militare. (A nu se confunda cu Direcţia a III-a de Contraspionaj). În această calitate elevul militar Băsescu Traian avea obligaţia să informeze organele de Securitate despre modul în care se desfăşurau activităţile specifice în Institut, despre comportamentul şi atitudinea colegilor şi ale cadrelor didactice, atât în cadrul activităţilor specifice, cât şi în particular. La terminarea studiilor, Direcţia a IVa de Contrainformaţii Militare a încetat legătura cu colaboratorul Băsescu Traian, dosarul personal al acestuia fiind transferat la Inspectoratul Judeţean Constanţa al Ministerului de Interne, Departamentul Securităţii Statului, cu adresa nr. 00151392/29- 09-1976.

Informator la Securitate din NAVROM

După absolvirea Institutului de Marină, Traian Băsescu este încadrat ca ofiţer la Întreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime NAVROM Constanţa. În această calitate Traian Băsescu este preluat ca informator – sursă de către lucrătorii Biroului de Securitate Port Constanţa, condus la acea vreme de ofiţerul Dumitru Nicuşor. De folosirea ofiţerului de marină Traian Băsescu s-a ocupat direct locotenentul major de Securitate Mihai Avramides, care organiza contacte cu acesta înainte de plecarea în cursă şi la întoarcere. La aceste întâlniri participa de regulă şi şeful lui Avramides, Dumitru Nicuşor, care însă se întâlnea şi separat cu Traian Băsescu. În calitatea sa de ofiţer de marină, Traian Băsescu dădea informaţii cu privire la starea de spirit a echipajului, temele de discuţie abordate de membrii echipajului, activităţile şi contactele pe care membrii echipajului le aveau în porturi, în timpul escalelor, activităţi de contrabandă şi speculă, dar şi despre eventuale aprecieri sau comentarii făcute de membrii echipajului, cu privire la conducerea superioară de partid şi de stat.

Dosarul de securist al lui Băsescu cu nr. 3990/1973

De menţionat faptul că, deşi în acea perioadă era valabil ordinul conform căruia membrilor PCR nu li se puteau lua informaţii scrise, locotenentul major Avramides, care avea o experienţă redusă în munca de Securitate, el provenind din sistemul penitenciarelor, a cerut şi a obţinut de la informatorul Traian Băsescu mai multe note scrise, pe care le-a depus la dosarul acestuia, nr 3990/1973.
În jurul anului 1980, Mihai Avramides s-a întors, la cerere, la Direcţia Penitenciarelor. În prezent Mihai Avramides este pensionar, are 57 de ani şi locuieşte în Brăila, Piaţa Independenţei nr 2, bloc 2, scara 6, apartament 92 şi are tel. nr. 0239.633691.

Un examen de numai cinci minute

După plecarea lui Avramides din cadrul Biroului de Securitate Port Constanţa, Traian Băsescu a continuat să fie prelucrat informativ de ofiţerii Roşioru Ioan şi Deacu Constantin, tot sub coordonarea şefului biroului, Dumitru Nicuşor. Dumitru Nicuşor a trecut după 1989 în SRI, ajungând General, şef al Secţiei SRI – Constanţa şi apoi şeful Centrului Operativ Zonal Dobrogea.
Actualmente este pensionar şi are două locuinţe, una în Constanţa şi unaîn Bucureşti. Traian Băsescu a susţinut în 1981 examenul de Comandant, care a fost o simplă formalitate, a durat numai 5 minute, după care a primit comanda navei Argeş. În acea perioadă era de notorietate în rândul colegilor săi susţinerea de care acesta se bucura.

Informator la Anvers

În jurul anului 1984 informatorul Traian Băsescu a fost trecut în reţeaua Centrului de Informaţii Externe din Departamentul Securităţii Statului, unde a lucrat cu ofiţerul Silvian Ionescu din cadrul Direcţiei I. În 1987 Traian Băsescu este numit şef al Agenţiei Economice NAVROM din Anvers, Belgia, unde îşi desfăşura activitatea sub directa coordonare a lui Silvian Ionescu, care conducea la acea dată Serviciul I (Belgia-Olanda-Luxemburg) din Direcţia I a CIE. În această perioadă Traian Băsescu a transmis preponderent informaţii de interes economic, cu privire la activităţile din porturile maritime Anvers şi Roterdam, dar şi informaţii cu privire la echipajele navelor, care acostau în aceste porturi, precum şi informaţii despre membrii personalului diplomatic român din ţările respective.

Şeful de la Securitate a ajuns secretar executiv la PDL

În vara anului 1988, Traian Băsescu a fost retras temporar de la Anvers, pentru a participa la un instructaj, care a durat două luni, şi s-a desfăşurat la Şcoala de ofiţeri MI de la Băneasa. În 22 decembrie 1989, ofiţerul de Securitate Silvian Ionescu, cel care l-a avut în subordine pe Traian Băsescu, s-a infiltrat printre revoluţionarii din faţa Comitetului Central şi în ianuarie 1990 a fost numit Secretar Executiv al FSN. Actualmente este Secretar Executiv al PDL.

În 1989 a fost chemat în ţară pentru o platăp ilegală de 300.000 de franci

La începutul anului 1989 în ascensiunea profesională a lui Traian Băsescu intervine o sincopă. Pe 8-03-1989 este rechemat în ţară, fiind acuzat de nereguli grave în administrarea fondurilor NAVROM. Traian Băsescu a fost sancţionat pentru că a autorizat, fără aprobarea NAVROM Constanţa, o plată suplimentară de 300.000 de franci belgieni, pentru lucrările de reparaţii efectuate la nava “Zimnicea”, în ianuarie 1989. Sancţiunea primită s-a datorat, mai ales, faptului că Traian Băsescu a decis ca lucrările de reparaţii să fie executate de Şantierul Naval Belliard, din portul Anvers, deşi existau oferte de execuţie a lucrărilor, mult mai ieftine, din partea altor şantiere navale din acelaşi port.

Securitatea l-a scăpat de pedeapsă

În perioada ianuarie-martie 1989 Traian Băsescu a trimis numeroase note informative şi rapoarte în ţară încercând să-şi justifice deciziile, dar şi lansând acuze grave şi neîntemeiate la adresa comandantului navei Zimnicea. Datorită gravităţii excepţionale a faptelor de care a fost acuzat, ţinând cont de legislaţia din acea vreme, numai susţinerea din partea Securităţii poate explica faptul că Traian Băsescu a fost sancţionat doar administrativ, şi nu a suportat şi rigorile legii. El a fost chiar menţinut ca angajat al NAVROM Constanţa, fără să mai primească însă nicio însărcinare până la Revoluţie.

Despre dosarul de Securitate al lui Traian Basescu

De-a lungul timpului, Grupul de Investigaţii Politice - GIP a publicat mai multe documente referitoare la colaborarea lui Traian Băsescu cu Securitatea.
Iată aceste documente: 1. Registrul cu persoanele din rândul membrilor PCR Constanţa pentru care s-a dat aprobarea să sprijine munca de Securitate.
Pentru membrii PCR care erau racolaţi de Securitate era obligatorie aprobarea din partea primului secretar PCR Constanţa. Această procedură se datora poziţiei privilegiate pe care membrii de partid o aveau faţă de Securitate. Calitatea de membru de partid îţi dădea posibilitatea de a refuza să devii turnător. Nu este cazul lui Traian Băsescu, care, deşi avea posibilitatea să refuze, a intrat de bună voie în slujba Securităţii.

Registrul cu membrii PCR Constanţa

În Registrul cu membrii PCR Constanţa pentru care s-a dat aprobarea să sprijine munca de Securitate figurează, la poziţia 19 de la litera B, Băsescu Traian, născut la 4.11.1951, în comuna Basarabi, judeţul Constanţa, care lucra ca ofiţer II la Întreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime (IEFM) Constanţa. Celelalte rubrici ale tabelului ne arată în ce calitate era folosit Traian Băsescu de către Securitate, când a fost trecut în Registru (probabil data la care a devenit membru de partid) şi cine era securistul căruia îi raporta. Traian Băsescu a fost trecut în Registrul cu membrii PCR Constanţa pentru care s-a dat aprobarea să sprijine munca de Securitate în data de 9.09.1978, şi era folosit ca sursă în Portul Constanţa de către locotenentul major de Securitate Mihai Avramidis (Avramides).

Registrul jurnal cu evidenţa reţelei informative

2. Registrul Jurnal pentru evidenţa reţelei informative din Judeţul Constanţa. În 1972, general-maior Pavel Constandache, şeful Centrului de Informatică şi Documentare al Securităţii, a trimis către fiecare dintre inspectoratele judeţene de Securitate un ordin prin care cerea ca toţi informatorii Securităţii din judeţul respectiv să fie trecuţi într-un „Registru Jurnal” pentru evidenţa reţelei informative. Registrul Jurnal pentru evidenţa reţelei informative este practic lista tuturor informatorilor din fiecare judeţ. În Registrul Jurnal pentru evidenţa reţelei informative din judeţul Constanţa, figurează cu numărul de înregistrare 17592 din data de 25.02.1977, Băsescu Traian, născut la 4 noiembrie 1951. Documentul arată că Traian Băsescu era colaborator al Securităţii şi, în această calitate, avea dosarul personal numărul 3990. Documentul mai arată că, la data de 03.08.1978, dosarul personal de colaborator al lui Traian Băsescu a fost primit la arhiva Securităţii cu adresa de însoţire numărul 0043467. Dosarul personal numărul 3990 al lui Traian Băsescu figurează ca distrus pe baza procesului verbal cu numărul 58212 din 15.08.1979.

Documente ale MApN

3.Documente ale MApN referitoare la colaborarea lui Traian Băsescu cu Securitatea. Adresa nr. DGZ- S/92 din 28 iulie 2004, trimisă de generalul locotenent Gheorghe Rotaru, şeful Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării (DGIA), generalului de brigadă dr. Gheorghe Nicolaescu, şeful Direcţiei Siguranţă Militară. Prin această adresă se solicită identificarea în arhiva MApN a documentelor care privesc colaborarea lui Traian Băsescu cu Securitatea. - Raportul olograf al şefului Departamentului Arhivă din cadrul Direcţiei Siguranţă Militară, Marin Deaconu, cu privire la identificarea documentelor referitoare la colaborarea lui Traian Băsescu cu Securitatea. - Adresa nr. 0860 din 16 august 2004, trimisă de generalul de brigadă dr. Gheorghe Nico-laescu, şeful Direcţiei Siguranţă Militară, generalului locotenent Gheorghe Rotaru, şeful DGIA. Adresa confirmă colaborarea lui Traian Băsescu cu Direcţia a IV a Securităţii (Contrainformaţiile Militare).

Colaborator al securităţii de când era student

Din aceste documente reies următoarele: a. Traian Băsescu a fost recrutat în 1973, în perioada în care era student la Institutul de Marină, cu dosarul de colaborator nr. 3990/09.11.1973. Traian Băsescu a fost colaborator al Direcţiei a IV a Securităţii (Contrainformaţiile Militare). b. În arhiva Direcţiei Siguranţă Militară de la Piteşti, exista “Registrul-jurnalul pentru evidenţa reţelei informative a Comandamentului Marinei Militare Constanţa”, din care reiese că Traian Băsescu a fost colaborator al Direcţiei a IV a Securităţii.  c. În arhiva Direcţiei Siguranţă Militară de la Piteşti, exista adresa nr. 00151392 din 29.09.1976 prin care dosarul personal de colaborator al Securităţii nr. 3990/09.11.1973 al lui Traian Băsescu a fost transferat la Ins-pectoratul judeţean Constanţa al Ministerului de Interne (Secu-ritatea Constanţa).

CNSAS a minţit poporul

4. Decizia CNSAS referitoare la colaborarea lui Traian Băsescu cu Securitatea. În septembrie 2006, CNSAS a primit de la SRI şi de la Direcţia Siguranţă Militară din Ministerul Apărării Naţionale documentele care dovedesc că Traian Băsescu a fost colaborator al Securităţii. Aceste documente sunt:  - Registrul inventar – arhivă al fondului reţea Constanţa, în care se regăsesc toţi colaboratorii Securităţii din judeţul Constanţa; - Registrul Jurnal pentru reţea informativă al U.M. 02150 Mangalia, în care se regăsesc toţi colaboratorii Securităţii de la Institutul de Marină; - Procesul verbal de distrugere al dosarului nr. 3990/1973, dosarul de colaborator al Securităţii al lui Traian Băsescu. Pe baza acestor documente, CNSAS a emis Decizia nr. 310/26.09.2006. Pentru că nu a primit nicio notă informativă semnată de Traian Băsescu, CNSAS a decis că acesta „nu a colaborat cu Securitatea ca poliţie politică”.
La punctul 23 al acestei Decizii se arată că CNSAS a primit “adresa de răspuns a SRI nr. S/113959/19.09.2006, prin care s-au transmis către CNSAS în conformitate cu decizia Comisiei Mixte din data de 18.09.2006, următoarele documente: - Registrul inventar – arhivă al fondului reţea păstrat la Constanţa, volumul 5, coperta şi fila 118 (copie autentificată de SRI), în care apare menţionat la poziţia 17592 numele domnului Traian Băsescu, cu datele de identificare, cu numărul de înregistrare a dosarului personal nr. 3990 cu următoarea menţiune: «Dosar personal distrus cu procesul-verbal nr. 58212/15.08.1979»,  - Procesul-verbal de distrugere nr. 0058212/15.08.1979 (copie autentificată de SRI), încheiat în data de 15 august 1979 de I. J. Constanţa”.

Colaborator la Securitate fără nume conspirativ

La punctul 26 al Deciziei se spune că CNSAS a primit “Adresa de răspuns a MApN – Direcţia Siguranţă Militară nr. I 872/25.09.2006, prin care s-a transmis, la solicitarea CNSAS, o copie xerox a filelor 64 verso şi 65, declasificate, din «Registrul Jurnal pentru reţea informativă, al U.M. 02150 Mangalia», în care figurează domnul Traian Băsescu în calitate de colaborator, fără nume conspirativ, cu dosarul nr. 3990/1973, ce a fost transferat la Inspectoratul Jude-ţean Constanţa al M.I cu nr. 00151392/29.09.1976”.
Documentele citate în Decizia nr. 310/26.09.2006 a Colegiului CNSAS demonstrează că: - Traian Băsescu a fost colaborator al Securităţii; - Traian Băsescu a avut dosarul personal nr. 3990/1973; - Traian Băsescu a fost racolat de Direcţia a IV-a a Securităţii în 1973, pe vremea când era student la Institutul de Marină: - Numele lui Traian Băsescu se regăseşte în Registrul Jurnal pentru reţea informativă al U.M. 02150 Mangalia, registru care cuprindea toţi colaboratorii Securităţii de la Institutul de Marină; - După ce Traian Băsescu şi-a terminat studiile, dosarul său de reţea cu nr. 3990 a fost transferat la Securitatea Constanţa, în 1976, cu adresa nr. 00151392/29.09.1976; - Numele lui Traian Băsescu se regăseşte în Registrul inventar – arhivă al fondului reţea Constanţa, registru care cuprindea toţi informatorii Securităţii din judeţ; - Dosarul de colaborator nr. 3990/1973 al lui Traian Băsescu a fost distrus în 1979 cu Pro-cesul-verbal de distrugere nr. 0058212/15.08.1979.

Concluzii

Câte generaţii români vor mai suferi din cauza Securităţii, aceşti bandiţi, care încă ne mai bântuie zilel şi nopţile şi care prin toate mijloacele se opun mersului firesc al naţiunii. Români, treziţi-vă! În 2009 în judeţul Timiş Traian Băsescu a ieşit învingător folosindu-se de sloganul „Jos comuniştii!”, transformând Timişoara, locul de unde a pornit Revoluţia din Decembrie 1989 în oraş portocaliu. Nici lugojenii nu s-au lăsat mai prejos şi în primul tur, din cei 42.057 de alegători, s-au prezentat la urne 19.926 de persoane, ceea ce reprezintă un procent de participare la vot de 47,4%. De asemenea în turul doi, Traian Băsescu a ieşit învingător, creând euforie în rândul pedeliştilor din Lugoj şi nu numai. Cu toate că Traian Băsescu a încercat să-şi ascundă apartenenţa la mult hulita Securitate, foşti ofiţeri ai Departamentului au postat pe internet dosarul lui.
Aceste dezvăluiri ne arată că guvernatorul României a înşelat milioane de români şi mă gândesc că odată şi odată va veni vreamea să plătească şi mă rog la Dumnezeu să-mă lase să fiu şi eu lângă rug, ca să arunc şi eu un lemn pentru înteţirea focului.
  Surse: www.grupul.ro; www.romanialeaks.org

Articol publicat în Ziarul Revoluţionarul nr. 1 din 5 septembrie 2011 şi în nr. 2 din 12 - 19 septembrie 2011.