Serial Cronica Română: Săptămâna şi escrocul! Astăzi: Mircea Toader!
Mircea Toader, liderul deputaţilor PDL, este perceput ca un veritabil baron în zona Galaţiului. Implicat până peste cap în afaceri controversate, de la returnări ilegale de TVA, până la tunurile date statului în „parteneriat” cu „băieţii deştepţi din energie”, Mircea Toader este un mafiot greu, căruia Portul Fluvial Galaţi i s-a părut prea mic şi ca atare si-a întins tentaculele către Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, care administrează toate porturile maritime din România.
Imediat după evenimentele din decembrie 1989, Mircea Toader a ocupat funcţii importante, printre care, cele de Director General la Întreprinderea de navigaţie Fluvială NAVROM Galaţi, Director Grup Nave Fluviale PETROMIN SA Constanţa sau Director General la S.C. TRANS EUROPA S.A. Galaţi. Afacerile derulate, mai ales, în domeniul transportului naval l-au propulsat pe Toader în politica la nivel înalt. Astfel că funcţiile politice au curs una după alta: vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Galaţi, secretar de stat în MAI şi nu în ultimul rând deputat. Cu trei mandate la activ până acum! Ultimul, obţinut doar în urma redistribuirii la nivel naţional a voturilor şi a trocului liderilor politici, în contextul în care gălăţenii nu prea s-au înghesuit să îl voteze pe arogantul Toader.
A mai fost lider al pediştilor şi mai apoi pedeliştilor din judeţul Galaţi, şef al deputaţilor PDL, secretar executiv şi chiar vicepreşedinte al PDL la nivel naţional. Este perceput în Modrogan ca un politician fără scrupule, capabil să facă orice pentru bani, condus din umbră de soţia sa, implicată, la rândul său, de-a lungul anilor în numeroase scandaluri. Este alunecos, ipocrit, cu un tupeu fără limită, incapabil să privească mai departe de propriile interese financiare şi politice. Are credibilitate redusă în partid , dar mai ales în rândul populaţiei! S-a remarcat prin discursurile ipocrite ţinute în diferite talk-show-uri şi conferinţe de presă, în dispreţul concedierilor şi a reducerilor bugetare din perioada guvernelor portocalii.
De la tunuri imobiliare la afaceri cu „energie ieftină”
Finul său, omul de afaceri Adrian Comşa şi Florin Radu, asociat în afaceri cu Toader, controlează compania Euro-Pec. Aceasta a fost implicată în cumpărarea de energie ieftină de la Hidroelectrica şi se află pe lista selectă a băieţilor deştepţi din energie.
Tot Adrian Comşa, finul lui Toader, apare implicat într-o afacere imobiliară suspectă la Administraţia Porturilor Maritime Constanţa. Tatăl fostului prefectului de Constanţa, Claudiu Palaz, a cumpărat 60.000 de metri pătrați de teren de la o persoană privată cu 150 de mii de euro. Palaz a vândut apoi terenul firmei lui Comşa pentru 3,1 milioane de euro pentru ca acesta să vândă la rândul lui, contra sumei de 422 de mii de euro, 6.000 de metri pătraţi către Administraţia Porturilor.
Apoi, cu banii încasaţi de la Port, Comşa a concesionat o altă suprafaţă de teren tocmai de la Administraţia Porturilor, pentru a construi o dană, semn că apropiaţii lui Toader erau extreme de interesaţi să scoată un profit maximal din afacerile maritime.Banii de investiţii nu vor fi o problemă. Din energie, apropiaţii lui Toader, printre care se numără şi pedelistul Toader, fac anual, profituri de milioane de euro.
Potrivit unor anchete prezentate de presa centrală, Mircea Toader este acuzat de implicare în rambursări ilegale de TVA. Societatea “Agroport”, suspectată de rambursari ilegale de TVA, a fost administrată chiar de către Mircea Nicu Toader înainte ca acesta să intre în politică. Nora sa, Ioana Constanţa Toader, este cenzor şi membru în Consiliul de Administraţie al unei firme suspectate de rambursări ilegale de TVA.”Afacerea” a iesit la iveală în urma unui control efectuat prin 2010, la Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Galaţi, de către auditorii Camerei de Conturi a judeţului Galati.
Afaceri de milioane de euro cu Administraţia Portului Constanţa
De asemenea, Mircea Toader şi fostul prefect pedelist de Constanţa Claudiu Palaz au făcut afaceri de milioane de euro cu Administraţia Portului Constanţa.
Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa este unul din obiectivele economice de importanţă strategică. Compania administrează toate porturile maritime româneşti şi are sediul în Portul Constanţa. Iar Toader a ştiut foarte bine acest lucru. De altfel, interesele financiare ale pedelistului şi ale familiei fostului prefect constănţean sunt bine cunoscute în zonă.
Una dintre afacerile în care filiera “Toader” şi-a demonstrat eficienţa în a face bani din combinaţii cu statul este afacerea “Podul” din portul Constanţa. Maşinăria pusă la punct în laboratoarele PDL a vizat un proiect util pentru infrastructura rutiera din Portul Constanţa din care să se scotă nişte bani şi pentru puşculiţa băieţilor deştepţi. Cu această dublă motivaţie s-a trecut la construcţia unui pod peste Canalul Dunăre-Marea Neagră. În vara anului 2008, proiectul a fost anunţat de Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa SA şi urma să fie finanţat din fonduri europene şi fonduri proprii. Detaliile tehnice ale proiectului erau cunoscute într-un cerc restrâns. Unul dintre cei care a profitat de acest proiect a fost ex prefectul de Constanţa, Claudiu Iorga Palaz, eliberat din funcţie după dezvăluirile din “Jurnalul Naţional” într-una din ultimele şedinţe ale Guvernul Ungureanu.
Pe 8 iulie 2009, Palaz Gheorghe, tatăl fostului prefect al judeţului Constanţa, Claudiu Iorga Palaz, pe atunci subprefect, a cumparat de la Dilancea Stefan 85% din de parcela de 67.785 cu 150.000 de Euro, adica 2,6 Euro/mp. Pe 30 iulie 2008, Gheorghe Palaz a vândut acelaşi teren societăţii Trans Pec Leasing Galaţi cu preţul de 3 185 000 Euro. Adică 46,98 Euro/mp. În doar 22 de zile Gheorghe Palaz, prin această vânzare, a obţinut un profit de 2.557.250 Euro. Pe 18 martie 2011, Trans Pec Leasing Galaţi a vândut 5860 mp către CN APMC SA cu 422 543 Euro, adică 72,10 Euro/mp. Doar pentru aceasta parcelă Trans Pec a avut un profit de 147.241 de Euro. Celebra sintagmă: “Cine deţine informaţia, deţine puterea” a fost valabilă pentru Claudiu Iorga Palaz dar şi pentru Mircea Toader. Democrat liberalul a pus la punct, prin interpuşi, o afacere profitabilă pentru un grup de firme din Galaţi care este controlat de finul său, Adrian Marcel Comşa. În câştig a ieşit familia Palaz, care la momentul tranzacţiei era subprefect de Constanţa, iar după ce tătăl său a încasat milioanele de euro a ajuns prefect al judeţului Constanţa. Activitatea Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa a fost blocată de grevişti două luni şi jumătate. Sindicatele portuare s-au mobilizat şi au blocat intrarea în companie. Cel vizat de protestatari a fost Aurelian Popa, directorul companiei. Demisia acestuia a fost confirmată de Consiliul de Administraţie al CN APMC şi într-un final criza dintre sindicalişti şi Administraţia Porturilor Maritime s-a stins. Toate revendicările sindicaliştilor portuari au fost acceptate de Ministerul Transporturilor în timpul mandatului ministrului Alexandru Nazare. Demisia lui Popa rămăsese singura revendicare, iar realitatea a arătat că acesta a fost unealta perfectă pentru filiera lui Mircea Toader. Popa trebuia să asigure finanţarea pentru finalizarea afacerii “Podul” şi mai avea ca temă pregătirea terenului pentru privatizarea Administraţiei Porturilor.
“Totul pentru bani!”, miza găştii din jurul lui Toader
Circul a continuat, în condiţiile în care gaşca lui Toader nu avea de gând să renunţe la afacere şi uriaşul profit. Imediat a avut loc o nouă Adunare Generală a Acţionarilor CNAPMC în care s-a pus la punct “lucrarea” începută de băieţii deştepţi prin “cozile lor de topor” din port. În această sedinţă, reprezentantul Primăriei Constanţa şi cel al Fondului Proprietatea au votat modificarea Statutului CNAPMC. Reprezentantul Ministerului Transporturilor a lipsit de la această şedinţă AGA. El ar fi trebuit să apere interesele şi patrimoniul statului. Pe 29 martie, a fost convocată o nouă AGA, numai că, între timp, a fost numit Mircea Staicu ca reprezentat al statului în AGA CNAPMC. El mai deţinea şi funcţia de secretar general adjunct în Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii. Despre Mircea Staicu se vehiculează că ar fi omul lui Mircea Toader. În această şedinţă Mircea Staicu a votat la rândul său schimbarea statutului CNAPMC, iar directorul Aurelian Popa a fost reconfirmat pe funcţie până în 2015 (?! )
Pe scurt băieţii deştepţi, în frunte cu pedelistul Toader, pregăteau terenul pentru finalizarea afacerilor. Prin modificările propuse la statutul CNAPMC SA se crează o breşă prin care se pot externaliza mai multe servicii ale Administraţiei Porturilor şi se introduce posibilitatea gajării activelor companiei peste limita de 50% din valoarea contabilă. De asemenea se introducea votul prin corespondenţă sau prin mijloace electrnice şi luarea unor decizii în situaţii excepţionale fără consensul tuturor acţionarilor. Una dintre cele mai interesante modificări era cu privire la desemnarea directorului CNAPMC, care nu mai era numit prin ordin al ministrului transporturilor. Măsura era inventată de Popa pentru ca după schimbarea guvernului el să fie securizat pe funcţia de director al CNAPMC. În acelaşi registru, noul statut prevede că directorii nu pot fi acţionaţi în justiţie decât cu aprobarea AGA. Mai exact, dacă se stabileşte un prejudiciu în sarcina directorului, acesta nu poate fi trans la raspundere penal decât dacă acţionarii doresc şi stabileşte AGA. În condiţiile în care era nevoie de finanţare pentru afacerea “Podul” care şi-a mărit artificial preţul şi se mai urmărea şi externalizarea altor servicii cum ar fi utilităţile în Portul Constanţa, Uzina Electrică şi altele, Aurelian Popa a devenit indispensabil pentru “băieţii deştepţi”. Dar Mircea Toader mai avea şi alte interese. Pe terenul din zona Agigea, de aproximativ 60 000 de metri pătraţi ce aparţine Trans Pec Leasing IFN, aflat în administrarea SC Trans Europa Management SA Galaţi, se prefigurează un proiect de anvergură. După ce în martie 2011, Trans Pec Leasing a vândut la CN APMC 5800 de metri pătraţi, din terenul cumpărat de la Gheorghe Palaz, cu un profit bunicel, la sfârşitul lui noiembrie 2012, Trans Pec Leasing a solicitat CN APMC să-i concesioneze parcela numărul 10, în suprafaţă de 8642 mp care se învecinează cu cei 60 000 de metri pătraţi ai companiei şi cu cheiul Canalului Dunăre-Marea Neagră. De asemenea Trans Pec a mai solicitat construirea unei dane duble de acostare în zona cheiului anterior menţionat şi pe considerentul că CN APMC avea în plan mărirea adâncimii şenalului navigabil în zonă de la şapte la nouă metri. Astfel se crea posibilitatea operării navelor mari şi se dădea valoare terenului de 60 000 de metri pătraţi care va avea acces la podul rutier şi căile de acces către Autostrada Soarelui. Danele de acostare solicitate de Trans Pec Administraţiei Porturilor Maritime care sunt chiar în zona maritimă a canalului şi făceau din aceast teren amplasamentul ideal pentru un terminal de cereale şi îngrăşăminte. Iar profitul găştii în care se afla şi Toader era pe măsură!
Conexiuni financiare şi politice cu băieţii deştepţi din energie
Mircea Toader a intrat în rândul „băieţilor deştepţi” din curtea PDL, după ce a ales o formă camuflată pentru afacerile cu energie electrică. Liderul grupului parlamentar PDL din Cameră este părtaş la o afacere cu energie, cumpărată ieftin şi revândută cu profit bun, prin firma unui apropiat. În clasamentul celor mai profitabile firme româneşti, emis recent de o revistă economică, anul trecut se afla între primele 50 de poziţii şi firma gălăţeană Euro-PEC SA, cu un profit net pe anul trecut ce se apropie de 200 miliarde lei vechi. Euro-PEC SA are ca obiect de activitate „distribuţia şi comercializarea energiei electrice” şi vinde anual, după afirmaţiile acţionarului principal, Adrian Marcel Comşa, în jur de 900-1.000 GW, cam cât jumătate din producţia unei termocentrale mari. Chiar din primul an de tranzacţionare a energiei electrice, Euro-PEC a avut rezultate economice remarcabile, după cum reiese din datele de la Registrul Comerţului: cifra de afaceri de 1.800 miliarde lei vechi, cu un profit brut de 150 miliarde lei vechi şi profitul net de 130 miliarde lei vechi.
Succesul lui Adrian Comşa, care nu avea o experienţă anterioară în domeniul energiei electrice, se datorează implicării secretarului de stat din MAI pe atunci, democratul Mircea Toader, care se ocupă chiar de domeniul energiei. Despre legătura cu Mircea Toader, Adrian Comşa spune că este doar o prietenie care îi leagă din 1996 şi care nu are legătură cu lumea afacerilor. Afirmaţiile patronului Euro-PEC sunt infirmate de mai multe „coincidenţe”. În primul rând, sediul firmei lui Comşa este lipit de cel al firmei lui Mircea Toader, Trans Europa SA, funcţionând în aceeaşi clădire. Mai mult, asociatul de încredere al secretarului de stat Mircea Toader, Florin Radu, numit de politicianul democrat administrator al firmelor Agroport SA, Trans Europa Management SRL şi Trans Europa SA (având ca asociat Petromin SA, firmă prinsă în dosarul „Flota”), apare ca cenzor permanent (omul care are tot controlul financiar) la Euro-PEC SA. De altfel, Comşa şi Radu sunt asociaţi în firma Trans Leasing şi locuiesc în aceeaşi vilă cu două apartamente. Secretarul de stat Mircea Toader nega, la rândul său, legătura evidentă dată de influenţa politică în afacerea cu energie electrică.
Suspiciunile sunt create de modul în care este asigurată piaţa de energie, care probabil este gândită ca să nu poată fi transparentă”. Euro-PEC SA achiziţionează energia electrică produsă de Complexul Energetic Turceni, de Electrocentrale Rovinari, de Hidroelectrica, şi vinde către marii consumatori Holcim SA, COS Târgovişte, Mechel Câmpia Turzii, precum şi către intermediarii Also Energ SRL şi Enol Grup-firma lui Silviu Boghiu, care a alimentat prin interpuşi Mittal Steel Galaţi.
Implicat în mafia imobiliară
Deputatul Mircea Toader, „părintele politic” al infractorului fugar Mihail Boldea este implicat în mafia imobiliară, practicând acelaşi gen de infracţiuni precum parlamentarul fugar. Potrivit documentelor aflate în posesia ZIUAnews, Mircea Toader, liderul grupului PDL din Camera Deputaţilor, a corupt judecători, a mituit notari, a întocmit certificate de moştenitor false, pentru a pune mâna pe o casă la care nu avea dreptul legal.
Ancheta dezvăluie modul în care deputatul PDL de Galaţi Mircea Toader, împreună cu vărul său Octavian Creci, au vrut să fure un imobil aflat în buricul Bucureştiului, în valoare de aproximativ două milioane de euro. Practic, au vrut să îşi însuşească un imobil aflat pe strada Biserica Amzei, nr. 27, Sector 1, Bucureşti. Infracţiunile au fost comise de Mircea Toader chiar în timpul mandatului de primar general al actualului preşedinte Traian Băsescu, cel cu care deputatul PDL se află în relaţii foarte apropiate, ambii absolvind Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân” din Constanţa şi lucrând la Navrom.
Din anul 2000, de când Băsescu a venit la Primăria Capitalei, lui Mircea Toader i-a fost înlesnit procesul de obţinere a imobilului din strada Biserica Amzei, fiind ajutat de fiul lui Octavian Creci, Andrei. Acesta din urmă era consilier juridic şi a fost avansat de Băsescu în funcţia de director al Serviciului Juridic din cadrul Primăriei Bucureşti. Noua funcţie obţinută de Andrei Creci, conexiunea cu PDL şi în special cu deputatul Mircea Toader au reprezentant începutul unei activităţi imobiliare de proporţii care a fost blocată doar de procurori.
De la un televizor la… un imobil
Afacerea pe care v-o prezentăm mai jos, un adevărat model pentru escrocheriile imobilare ale parlamentarilor Toader şi Boldea, a început în anul 1999. Deputatul Mircea Toader împreună cu vărul său Octavian Creci au obţinut, cu ajutorul lui Andrei Creci, dosarul nr. 1986/2001 în care Nicolae Mihai Diamandescu şi Maria-Olga Tereza Iovănescu, moştenitorii de drept ai imobilului din strada Biserica Amzei nr. 27, Sector 1, în baza certificatului de moştenitor nr. 258/30.11.1961, îşi revendicau casa. Când au văzut că acţiunea moştenitorilor legali a fost retrasă, cei doi au profitat de ocazie şi au contactat-o pe Francisca Machedon, una dintre persoanele care apăreau în dosar ca şi moştenitor a altor bunuri aparţinând lui Alexandru Zisu, şi care nu avea la rândul ei urmaşi. După mai multe intervenţii pe lângă Francisca Machedon, aceasta i-a numit legatari cu titlu particular, lăsându-le moştenire bunuri mobile, mai exact un televizor.
De la acel televizor, Mircea Toader şi Octavian Creci s-au considerat moștenitori cu titlu universal pe toate bunurile Franciscăi Machedon şi mai mult decât atât au mers pe linia înaintaşilor acesteia, ajungând în final la Margareta Zisu, soţia defunctului Alexandru Zisu. Margareta Zisu specificase însă după moartea soţului său că nu doreşte să beneficieze de bunurile lui Alexandru Zisu, astfel că pentru obţinerea imobilului Mircea Toader a făcut toate demersurille necesare pentru întocmirea unui certificat de moştenitor. Şi nu oriunde, ci în Galaţi, unde avea relaţiile solide pentru realizarea unor astfel de documente. În cele din urmă, Mircea Toader a făcut certificatul de moştenitor nr. 82/29.03.2001, din care reieşea că el şi Octavian Creci sunt cei care trebuie să beneficieze de o parte din averea lui Alexandru Zisu.
În anul 2000, deputatul Mircea Nicu Toader împreună cu Octavian Creci au acţionat în judecată Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB). Cei doi au cerut atunci să li se restituie întregul imobil, naţionalizat prin decretul nr. 92/1950, din strada Biserica Amzei nr. 27, care cuprindea demisolul, parterul şi o parte din mezanin, precum şi exproprierea locuitorilor, motivând că sunt moştenitori ai lui Alexandru Zisu.
Acţiunea celor doi a format obiectul dosarului nr. 4815/1999 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IV-a Civilă. Prin sentinţa nr. 420/11.04.2000, Tribunalul Bucureşti a admis cererea deputatului Mircea Toader şi a lui Octavian Creci, iar în acest fel cei doi au devenit proprietarii imobilului din strada Biserica Amzei nr. 27.
Moştenitorii legali, sfidaţi de Mircea Toader
La scurt timp după decizia Tribunalului Bucureşti, moştenitorii legali ai imobilului din strada Biserica Amzei nr. 27, Nicolae Mihai Diamandescu şi Maria-Olga Tereza Iovănescu, au sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti. În baza certificatului de moştenitor nr. 258/30.11.1961, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a formulat cererea de revizuire împotriva sentinţei nr. 420/11.04.2000 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, înscrisurile noi dovedind că moştenitorii lui Alexandru Zisu au fost Zisu Stănescu Nicolae, frate, şi Diamandescu Maria, soră, şi nu Mircea Toader cu Octavian Creci, care nu au dovedit că sunt moştenitorii fostului proprietar, nedobândind astfel dreptul de proprietate asupra casei din strada Biserica Amzei nr. 27.
Prin decizia nr. 854F/3.02.2002 Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a Civilă „admite cererea formulată de revizuentul Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 420/11.04.2000 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a Civilă în dosarul nr. 4819/1999, în contradictoriu cu intimaţii-reclamanţi Creci Octavian (…) şi Toader Mircea Nicu (…) şi cu intimatul-pârât Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Schimbă în tot sentinţa atacată în sensul respingerii acţiunii ca neîntemeiată”.
Blat la Curtea de Apel Bucureşti
Hotărârea dată de Tribunalul Bucureşti nu a fost deloc pe placul deputatului Mircea Toader şi a vărului său Octavian Creci, iar cei doi au făcut apel, cauza ajungând astfel pe masa judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti. Interesant este că aici, magistraţii au manifestat o atitudine cel puţin complice cu Mircea Toader şi Octavian Creci, ignorând practic certificatul de moştenitor 258/30.11.1961, care demonstra că cei doi nu pot fi proprietarii imobilului. Magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au admis apelul formulat de parlamentarul Mircea Toader şi Octavian Creci, constatând că cererea de revizuire formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti este inadmisibilă pentru lipsa legitimării procesuale active a Parchetului. Ulterior, decizia Curţii de Apel Bucureşti a fost atacată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti cu recurs, iar astfel dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Magistraţii de aici au constatat că nu au compentenţa necesară pentru judecarea cauzei şi au retrimis dosarul la Curtea de Apel Bucureşti.
De această dată, Curtea de Apel a decis în favoarea moştenitorilor legali, admiţând recursul formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi casând totodată decizia prin care apelul lui Toader şi Creci era admis. Curtea de Apel Bucureşti a trimis cauza spre rejudecarea apelului la Tribunalul Bucureşti.
Între timp, Mircea Toader şi Octavian Creci au continuat să facă demersurile pentru a rămâne cu imobilul de pe strada Biserica Amzei. Deputatul şi vărul său au înregistrat la judecătoria Sectorului 1 o cerere în care au atacat certificatul de moştenitor nr. 258/30.11.1961, ai cărui beneficiari erau Nicolae Mihai Diamandescu şi Maria-Olga Tereza Iovănescu, cerând să se constate nulitatea absolută a acestuia, iar în schimb să se declare valabil certificatul de moştenitor deţinut de ei, nr. 82/29.03.2001.
În fapt, Mircea Toader şi Octavian Creci s-au legat de faptul că soţia lui Alexandru Zisu ar fi avut toate drepturile asupra bunurilor acestuia, iar ei ca şi moştenitori trebuie să le dobândească. Tupeul celor doi a fost maxim atunci când au cerut ca certificatul de moştenitor nr. 258/30.11.1961 să fie declarat absolut nul, întrucât ar fi emis cu încălcarea dispoziţiilor legale.
Pentru ca mişcarea să îi iasă, deputatul Mircea Toader ar fi trebuit ca înainte de măsluirea certificatului de moştenitor pe numele soţiei lui Alexandru Zisu, Margareta Zisu, să anuleze certificatul pe care îl deţineau Nicolae Mihai Diamandescu şi Maria-Olga Tereza Iovănescu. Potrivit legii, pentru o moştenire nu pot exista două certificate, iar în cazul unor modificări nu se poate întocmi un alt certificat până când primul nu este anulat prin hotărâre judecătorească.
Tupeul lui Mircea Toader nu s-a oprit însă aici. Chiar şi după ce Tribunalul Bucureşti a decis că certificatul de moştenitor deţinut de deputat este nul şi ilegal, Mircea Toader împreună cu vărul său Octavian Creci au făcut recurs la data de 9 decembrie 2004 la Curtea de Apel Bucureşti, solicitând din nou anularea certificatului de moştenitor nr. 258/30.11.1961. Probabil atunci şi-a dat seama Mircea Toader că sărise calul, iar la termen nu s-a mai prezentat.
Susţinătorul politic al infractorului Boldea
Deputatul Mihail Boldea, de profesie avocat, a fost cercetat şi ulterior chiar închis pentru constituirea unui grup infracțional organizat şi înşelăciune. Afacerile dubioase în care era implicat de mai mulţi ani i-au tăiat elanul unei posibile propulsări pe cele mai înalte culmi ale politicii, aşa cum visa acesta. Începutul promiţător în politică Mihail Boldea s-a înscris în PD Galați (actualul PDL) în anul 2003, când avea 27 de ani. În apropierea alegerilor locale din 2004 a început să se remarce în organizația de tineret a democraților gălățeni, ceea ce i-a adus și președinția organizației.
La începutul carierei politice a lui Boldea, președinte al Biroului Permanent Județean Galați era actualul deputat Mircea Toader, liderul grupului democrat-liberal din Camera Deputaților. Toader l-a promovat pe Boldea, așa cum el însuși a mărturisit. „Sigur că regret că l-am promovat în politică, după tot ce s-a întâmplat, însă, atunci, Mihail Boldea era un tânăr avocat cu potențial. Or, eu am căutat întotdeauna să deschis organizația către astfel de tineri, neștiind că poate să comită astfel de infracțiuni”, declara liderul deputaților PDL, cel care a reuşit, prin tupeul său, să fie unul dintre principalii artizani ai pierderii ruşinoase a alegerilor locale şi parlamentare de către pedelişti.
Audiat în dosarul mitei din Portul Constanţa
În 2012, în dosarul privind importurile nelegale din Portul Constanţa au fost cercetate de procurorii anticorupţie 30 de persoane, dintre care 28 au fost arestate, iar una a primit mandate de arestare în lipsă. Au fost arestaţi Laurenţiu Mironescu, fost secretar general al Ministerului Administraţiei şi Internelor, Eugen Bogatu, fost director al Direcţiei Domenii Portuare din cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Liviu Adrian Durbac, şef al Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, în prezent şef al Biroului Vamal Târguri şi Expoziţii Bucureşti, Liviu Costel Bratu şi Claudiu-Constantin Olteanu, adjuncţi ai şefului Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, Adrian Sorin Pătraşcu, ofiţer de poliţie, comandant al “Grupului de nave” Constanţa din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, precum şi inspectori, lucrători, comisionari şi intermediari vamali, asociaţi şi administratori ai unor firme. Instanţa a emis mandat de arestare preventivă în lipsă şi pentru El Haj Ahmad, cetăţean libanez, intermediar vamal.
Audiat la DNA, Toader a precizat, la acea vreme, că a explicat procurorilor anticorupţie şi motivul pentru care numele său apare într-o convorbire telefonică interceptată, purtată de Laurenţiu Mironescu şi Aurelian Pilcă, şi el inculpat în dosar. Astfel, deputatul PDL a explicat că a discutat cu fostul secretar general al MAI despre mai multe propuneri legislative, printre care şi un proiect al Legii pavilionului, pe care, de altfel, îl susţine. De asemenea, în ceea ce priveşte referirile făcute de Mironescu la ministrul Transporturilor la acea dată, Anca Boagiu, Toader a afirmat că, probabil, fostul secretar general al MAI intenţiona să-i explice ministrului acest proiect de lege. În plus, întrebat dacă Mironescu i-a cerut să-i faciliteze o întâlnire cu Anca Boagiu, Mircea Toader a declarat că nu crede că acesta avea nevoie de el pentru a putea primi o audienţă la ministrul Transporturilor. Totodată, deputatul PDL a subliniat că a fost propus ca martor în dosar de către apărătorii lui Mironescu şi că nu a intervenit niciodată pentru numirea acestuia în vreo funcţie publică. „Numirile sunt de competenţa ministrului”, a punctat Mircea Toader. Cunoscătorii ştiu, însă, că acesta era implicat până peste cap în evaziunea fiscală din Portul Constanţa!
Soţia sa merge din scandal în scandal
Domnica Toader, avocat din Baroul Galaţi, a susţinut anul trecut că un procuror DIICOT a insinuat în timpul unei şedinţe de judecată că influenţează martorii. Soţul avocatei este Mircea Toader, liderul unui grup parlamentar din Camera Deputaţilor. Un banal termen de judecată la una din sălile Tribunalului Galaţi, s-a transformat, luni, într-un adevărat circ după ce procurorul DIICOT Galaţi a susţinut că în toate procesele în care a intrat avocata Domnica Toader, martorii şi-au schimbat declaraţiile. Avocata a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii cerând sancţionarea procurorului, dar îi va cere şi daune de 100.000 de lei printr-un proces civil. Declaraţia a fost înregistrată. Incidentul s-a petrecut imediat după pledoaria avocatei, care ceruse eliberarea din arest a unui client întrucât nu s-ar mai justifica reţinerea lui. În replică, Fănica Hahui, procuror DIICOT, a susţinut în faţa instanţei de judecată că martorii îşi schimbă declaraţiile când la bară este avocatul Domnica Toader. Afirmaţia a fost înregistrată audio de către grefieră, dar şi consemnată în stenograma de şedinţă.
Soţia sa a mai fost în prim-planul unui conflict izbucnit, la jumătatea anului trecut, în sediul Palatului de Justiţie din Galaţi, după judecarea unei cauze care avea legătură cu candidatura deputatului PSD de Galaţi Florin Pâslaru. Cei implicaţi în scandal sunt fiul deputatului, Alexandru Pâslaru şi avocata Domnica Toader. Ea a cerut intervenţia jandarmilor, pe motiv că este filmată, pe holurile Palatului de Justiţie din Galaţi, de fiul deputatului PSD Florin Pâslaru, care susţine însă că aştepta o sentinţă şi că în acest timp se juca pe telefon. Ea spune că nu a ştiut că este vorba despre fiul lui Florin Pâslaru, dar că i s-a părut în neregulă că tânărul filma într-un loc în care este interzis acest lucru.
La rândul său, Florin Pâslaru a declarat că fiul său se afla la Palatul de Justiţie, aşteptând să intre în posesia unei sentinţe pe care să o ducă apoi la Biroul Electoral Judeţean.
A tras sforile şi la Convenţia Naţională a PDL
Aflat în comisia de numărare a voturile la Convenţia Naţională a PDL din martie, Mircea Toader a fost printre cei care au sforărit, susţin nu puţini pedelişti, voturile în favoarea echipei Blaga. Sute de voturi au apărut, brusc, de nicăieri, iar Blaga, susţinut de Toader, a reuşit să obţină cvorumul şi să îşi păstreze mandatul de şef al PDL. Pentru sforile trase, Mircea Toader a fost cadorisit cu o funcţie de secretar executiv al PDL, dar şi cu păstrarea mandatului de lider al deputaţilor PDL. Cu acest tip de personaje politice, viitorul PDL rămâne sumbru.
Sursa:
http://cronicaromana.ro/2013/05/27/serial-cr-saptamana-si-escrocul-astazi-mircea-toader/
Comentarii
Trimiteți un comentariu