Ziua Maghiarimii, un pretext pentru omagierea dictatorului fascist Horthy


Vă imaginați ce se întâmpla dacă un grup de români ar fi cerebrat la Budapesta intervenția anticomunistă a armatei române în Ungaria din 1919. 
Amiralul fascist “elibera” în 1940 oraşele româneşti călare pe calul alb. Vicepremierul Zsolt deschide la fel mitinguri în Ardeal

Un puternic desant de politicieni din Ungaria a fost desfăşurat în România pentru a participa la manifestările din 15 martie, de Ziua Maghiarimii. În fiecare an, etnici maghiari folosesc această zi care aniversează Revoluţia din 1848-1849 şi pentru a marca o serie de teme nelegate de evenimentele din acei ani.
Astfel, cu nerușinare, politicieni din Ungaria și cei din România, de etnie maghiară, au și curajul și tupeul să pretindă Transilvania. Ei pledează, pe teritoriul României, pentru nerecunoașterea Tratatului de la Trianon, care a consființit alipirea Transilvaniei la trupul României.
Manifestările Zilei Maghiarimii din 2014 au fost precedate de o serie de provocări deschise la adresa suveranităţii şi integrităţii teritoriale a României care au determinat, în fine, o reacţie mai dură a autorităţilor. O listă de 14 activişti iredentişti cunoscuţi pentru activităţile antiromâneşti au fost declaraţi indezirabili şi au avut interdicţie de şedere în
ţara noastră. Reacţia faţă de preluarea simbolisticii horthyste de către demnitari ai Ungariei la Ziua Maghiarimii întârzie. Vicepremierul Semjen Zsolt, mâna dreaptă a lui Viktor Orban la Budapesta, a deschis manifestările de sâmbătă de la Târgu-Secuiesc, călare pe un cal. Postură similară cu cea a lui Horthy Miklos la intrarea în oraşele româneşti “recucerite” în urma odiosului Diktat de la Viena din 1940.

Miklos Horthy, liderul fascismului maghiar, intra călare pe un cal alb în Oradea, la 1 septembrie 1940, imediat după ce Diktatul de la Viena, impus României, smulgea aproape o treime din teritoriul Transilvaniei. La 11 septembrie 1940, Horthy “elibera” şi oraşul Mircurea Ciuc, trecând în revistă, călare pe acelaşi cal alb în fruntea honvezilor, trupele de ocupaţie maghiare.
Preluarea acestei simbolistici la manifestările din 15 martie 2014, cu trimiteri evidente la omagierea lui Horthy, dar mai ales la urmările Diktatului din 1940, sunt de natură să incite populaţia românească şi, pe de altă parte, să menţină în rândul etnicilor maghiari visul “Ungariei Mari”. Când aceste gesturi sunt făcute de demnitari de rang înalt din Ungaria, ele pot fi considerate provocări şi percepute ca oasumare oficială a ideilor de revanşă, de stimulare şi promovare a iredentismului, dar şi a unui antiromânism primitiv. Ele sunt însă repetarea unor asemenea provocări care, iată, devin o obişnuinţă în condiţiile lipsei de reacţie a autorităţilor româneşti.

În 2010, în 11 septembrie, la 70 de ani de la intrarea în Miercurea Ciuc a dictatorului fascist Miklos Horthy, extremiştii maghiari organizau, cu aprobarea primarului UDMR Radulay Robert şi a şefilor Poliţiei şi Jandarmeriei, o paradă a husarilor. Extremiştii maghiari din filialele locale ale Mişcării Tinerilor din cele 64 de Comitate (HVIM), Asociaţia Husarilor din Scaunul Ciuc anunţau la Miercurea Ciuc o suită de manifestări pentru celebrarea a 70 de ani de la ocuparea oraşului, în 11 septembrie 1940, în urma Diktatului de la Viena, de către trupele ungare, în fruntea cărora s-a aflat însuşi amiralul Horthy, căpetenia fascismului ungar.

Concluzii

Vă imaginați ce se întâmpla dacă un grup de români ar fi cerebrat la Budapesta intervenția anticomunistă a armatei române în Ungaria din 1919. 
La 21 martie 1919, puterea în Ungaria a fost preluată de comuniștii conduși de Béla Kun. Forțele comuniste maghiare au atacat atât noul stat Cehoslovacia, cât și trupele române din Transilvania, în speranța de a ocupa Transilvania. La 11 decembrie 1918 s-a creat Comandamentul trupelor din Transilvania, comandant de corp fiind numit generalul Traian Moșoiu, iar ulterior generalul Gheorghe Mărdărescu.
La 4 august 1919 armata română a intrat în Budapesta sub comanda generalului Gheorghe Mărdărescu, alți generali ai armatei fiind Demetrescu, Holban, Traian Moșoiu și locotenent-colonelul Ion Antonescu. A fost cucerită capitala, Budapesta, Béla Kun a demisionat și regimul comunist a fost înlăturat. La 14 noiembrie 1919, armata română a părăsit Budapesta, care a rămas sub conducerea armatei naționale ungare. La 16 noiembrie 1919, Horthy a intrat în Budapesta și și-a stabilit centrul comandamentului la hotelul Gellért. La 25 februarie 1920, armata română a părăsit teritoriul Ungariei la cererea Antantei.

Sursa: jurnalul.ro, wikipedia.org

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Super Ofertă: Peste 15.000 de cărţi doar cu 299 lei

O "armată" în rezervă cu ofiţeri făcuţi la "apelul bocancilor"

În România trăiesc 9 milioane de români la limita sărăciei