Festivalul berii “Oktoberfest”,din München, așteaptă peste 6.400.000 de participanți
La München,
Festivalul Berii “Oktoberfest” a fost deschis sâmbătă 20 septembrie 2014 și va oferi
bere non stop, până în 5 octombrie a.c..
Deși anul acesta prețul la bere a crescut la peste 10 euro un litru de bere,
organizatorii se așteaptă în următoarele 16 zile la 6,4 milioane de
petrecăreți.
Cel de-al 181-lea “Oktoberfest” se va desfășura în 15
corturi de mari dimensiuni, cu o capacitate de 10.000 de vizitatori/fiecare și
alte 20 corturi, care pot găzdui de la 100 la 400 de persoane. Sâmbătă, 20
septembrie 2014, ora 14, primarul Münchenului, a avut privilegiul de a desigila
primul butoi cu bere şi de a inaugura ediţia din acest an. Mii de oameni, mulţi
îmbrăcaţi în costume tradiţionale bavareze, au participat la deschiderea renumitului
festivalul. În cele două săptămâni de
festival vor fi mai multe spectacole,
concerte folk şi parade. În plus, anul acesta a fost amenajat şi un parc de
distracţii pentru toate vârstele şi gusturile.
Fiindcă este
cea mai mare sărbătoare de acest gen din lume, cifrele sunt şi ele pe măsură:
organizatorii se aşteaptă ca vizitatorii să bea peste şapte milioane de litri
de bere şi să consume sute de viţei la proţap.
În 2013 participanții la festival au consumat la 6,7
milioane de litri de bere.
Festivalul
anual “Oktoberfest” aduce sute de
milioane de euro la economia locală.
Oktoberfest
Istoric
Oktoberfest
(în trad. "Sărbătoarea lui octombrie"), în dialect d’Wiesn, este una
din cele mai mari serbări populare din lume. Se desfășoară anual, în München,
de la mijlocul luiseptembrie până în octombrie.
ldeea a
pornit de la un subofițer din garda națională bavareză. Acesta a sugerat
organizarea unei curse de cai cu ocazia festivităților legate de căsătoria
prințului moștenitor Ludovic I al Bavariei cu prințesa Therese von
Hildburghausen. Regele Bavariei, Maximilian I, s-a arătat mai mult decât
încântat de această sugestie. La 17 octombrie 1810 avea loc cursa de cai, pe
care prințesa-mireasă a denumit-o „Oktoberfest”. Ca loc de desfășurare a fost
aleasă o pajiște nefolosită de la marginea orașului, denumită ulterior
"Theresienwiese" (]n trad. pajiștea Tereziei).
La această
primă festivitate, băuturile nu au fost servite în locul de desfașurare a
cursei, ci în centrul orașului. În anul următor, autoritățile au decis reluarea
festivalului, de această dată sub patronajul „Asociației de Agricultură
Bavareză”, care a folosit evenimentul în scopuri publicitare, prezentându-și
serviciile paralel cu desfășurarea evenimentului. În anii ce au urmat,
festivalul a fost finanțat de diferite firme private. Din anul 1819,
„Oktoberfest”-ul a intrat sub patronajul edililor orașului, care și-au asumat
responsabilitatea organizării sale anuale. Cu timpul, conducerea orașului a
permis vânzarea și consumarea băuturilor alcoolice în perimetrul
„Oktoberfest”-ului. Acest lucru a presupus amplasarea unor mese și bănci lungi,
care în timp s-au înmulțit considerabil. Pe lângă bere, vizitatorii
Oktoberfest-ului se puteau distra la popice, dans și multe altele. La finele
secolului, datorită numărului tot mai mare de vizitatori, au fost introduse
corturile, fiecare firmă având cort separat. Fiecare festival debutează cu
defilarea firmelor participante, reprezentate de căruțe împodobite festiv și
trase de patru cai. Defilarea are ca punct de plecare piața centrală a
orașului, „Marienplatz”. Această defilare a fost inițial necesară, berăriile
fiind nevoite să își transporte butoaiele cu bere la marginea orașului, pe
locul destinat festivalului. În anul 1880 curentul electric a adus un plus de farmec
festivalului berii, iar în anul 1881 s-a prăjit primul bou, care a fost
consumat destul de rapid, apoi, în 1885, au apărut primele meniuri clasice:
jumătăți de pasăre - pui sau rață - servite de obicei cu tradiționalul Brezn
(covrig) münchenez. Corturile berăriilor au încetat să fie în același timp și
loc de amuzament, pentru acestea creându-se locuri noi. Prima halbă de bere din
sticlă a fost introdusă în anul 1892, fiind astăzi cel mai căutat suvenir la
Oktoberfest.
În anul
1935, cu ocazia aniversării nunții de argint a cuplului regal bavarez, s-a
organizat o paradă de costume populare bavareze. Aceasta a devenit însă
tradiție la Oktoberfest doar din anul 1950. Astăzi, parada de costume populare
este una dintre cele mai mari din lume, cu aproximativ 9000 de participanți. Pe
lângă costume germane, se pot admira și porturi specifice austriece, italiene,
elvețiene, poloneze și chiar norvegiene. La paradă mai participă și formații de
muzică populară, asociații de vânători, precum și reprezentanți ai berăriilor
participante.
Tradiția
conform căreia primarul orașului dă cep primului butoi de bere în prima sâmbătă
la ora 12, declarând astfel deschis festivalul, a fost inaugurată relativ
târziu, în anul 1950. Această ceremonie este deosebit de importantă, înainte de
acest moment consumarea alcoolului în perimetrul Oktoberfest-ului nefiind
permisă. Cortul în care se desfășoara ceremonia este în fiecare an altul,
pentru a da ocazie fiecărei firme sa beneficieze de primul aflux de vizitatori.
Oktoberfest-ul este vizitat de atât de multe naționalități încât a incetat să
mai fie un festival regional și s-a transformat într-unul internațional. Unele
naționalități sunt atât de fidele Oktoberfest-ului încât au primit și spațiu
privilegiat: al doilea week-end este dedicat italienilor, a căror prezență
numeroasă și gălăgioasă la Oktoberfest este constantă. Străzile München-ului și
locurile de camping sunt, chiar dinante de începerea festivalului, populate
până la refuz de rulote albe, cu numere de Italia.
Cort tipic
Locul ales
inițial de regele Bavariei a rămas consacrat acestui festival până în zilele
noastre când, evident, este situat central, în apropierea celui mai mare nod de
cale ferată din München - Hauptbahnhof (Gara centrală). Oktoberfest-ul este
denumit, mai ales de către bavarezi, Wies'n ("pajiște" în dialect
bavarez), datorită pajiștii pe care se organizează. „Oktoberfest” nu este
singurul festival ce se organizează în acest perimetru: de-a lungul anului,
Theresienwiese (acesta este numele oficial al terenului) găzduiește festivale
cu diferite tematici, anuale sau doar ocazionale. Suprafața destinată
festivalului berii este de 31 ha, din totalul de 42 ha pe care îl măsoară
Theresienwiese.
Oktoberfest
nu a fost la origine o manifestare singulară: septembrie era în mod tradițional
luna festivalurilor berii și aceasta nu doar datorită nevoii oamenilor de a
petrece. O lege germană din anul 1539 stipula faptul ca berea nu putea fi
produsă decât între 29 septembrie și 23 aprilie, deoarece pe perioada verii
riscurile unor incendii în timpul prelucrării berii erau mult mai mari. Neavând
condițiile de depozitare pe care le au astăzi, producătorii trebuiau să vândă
toată berea din anul respectiv înainte de a putea începe producerea uneia noi.
De aici și multitudinea de festivaluri la care berea se găsea din belșug.
Oktoberfest-ul
începe în jurul datei de 20 septembrie și se termină în prima duminică din
octombrie; excepție de la această regulă se face doar în anii în care prima
duminică din octombrie cade pe 1 sau 2. În acest caz, festivalul se prelungește
până la data de 3 octombrie, Ziua Unificării Germane. Dar de ce i se spune
Oktoberfest când el se desfășoară, cu excepția ultimelor 2-3 zile, în luna
septembrie? Ei bine, numele, pe care prințesa-mireasă l-a ales foarte inspirat,
se leagă de perioada în care a avut loc festivalul prima dată: 12-17 octombrie
1810. Această tradiție a fost modificată din anul 1872, când s-a hotărit că în
luna octombrie vremea era prea rece pentru un astfel de eveniment desfășurat în
aer liber. Numele, deja consacrat, nu i-a fost însă schimbat, de unde și
necesitatea extinderii acestuia până în primele zile ale lunii octombrie.
Oktoberfest în lume
Oktoberfest-ul
nu este sărbătorit doar în München. Hanovra se laudă cu cel mai mare
Oktoberfest din nordul Germaniei, iar în orașe precum Stuttgart, Bad Hersfeld,
Eisleben sau Hildburghausen se organizează festivaluri de toamnă similare.
Festivalul bavarez și-a exins popularitatea și pe alte continente. Există
astfel la ora actuală festivaluri cu același nume în SUA, Canada, Brazilia,
China, Australia, Thailanda etc. Cel din SUA se sărbătorește înCincinnati,
Ohio, unde emigranții germani au jucat un rol decisiv în dezvoltarea economică
a orașului încă din anii 1800. Primul festival a avut loc în anul 1976. În anul
1994 festivalul a fost vizitat chiar de prințul moștenitor al Bavariei și tot
atunci a fost stabilit recordul pentru cel mai lung șir de dansatori în Chicken
Dance, consemnat chiar și în Guinnes Book of Records (Cartea Mondială a
Recordurilor). Festivalul atrage anual 500.000 de vizitatori iar organizatorii
susțin că este cel mai mare Oktoberfest din America de Nord. În Canada,
festivalul are loc în localitatea Kitchener, unde comunitatea de emigranți de
origine germană au hotărât, în 1969, organizarea unui festival care să le
amintească de casă. În timp, s-au adăugat note distincte, canadiene, precum
parada organizată cu ocazia Thanksgiving-ului, care este, conform locuitorilor,
cea mai mare din Canada. Tot conform acestora,Oktoberfest-ul din Kitchener este
cel mai mare din America de Nord. În Australia, Oktoberfest-ul are loc în
localitatea Fairfield și atrage anual aproximativ 30.000 de vizitatori.
Motto-ul festivalului este „Live and let live; eat and drink well” (trăiește și
lasă și pe alții să o facă; mănâncă și bea bine).
Prost! înseamnă Noroc!
Aceasta este
varianta germană a românescului "Noroc!", urare de bine ce se
rostește atunci când se ciocnesc două halbe de bere la Oktoberfest. Această
halbă, cu forma ei inconfundabilă, are o tradiție destul de veche în Bayern și
este un simbol netăgăduit al festivalului. Pe tot parcursul acestuia, atât în
perimetrul festivalului cât și în întreg orașul, inclusiv pe mijloacele de
transport în comun, se pot vedea grupuri de vizitatori în mâna cărora atârna un
Bierkrug (halbă de bere) golit de conținut. Inițial, halba de bere de la
Oktoberfest era din piatră sau porțelan, materiale din care se construiau toate
halbele de bere, unele din ele fiind chiar obiecte de colecție, cu capace de
zinc sau de argint încrustat. Pentru Oktoberfest, halbele de piatră sau
porțelan s-au dovedit însă, în condițiile date, prea scumpe și prea fragile.
Cele de sticlă sunt mult mai ușor de produs, mai ieftine și mai ușor de
întreținut. Halbele de porțelan și piatră se mai produc și astăzi, cu variante
speciale pentru Oktoberfest. Acestea sunt căutate în special de către
colecționari sau vânători de suveniruri. Modalitățile de achiziționare a
halbelor variază de la vizitator la vizitator: unii preferă să plătească prețul
- destul de accesibil - al halbelor de sticlă sau porțelan care le-au atras
atenția, alții încearcă să le păstreze pe cele în care au consumat bere în
perimetrul festivalului. Aceștia din urmă sunt "clienții" preferați
ai organelor de ordine.
Ce oferă „Oktoberfest”?
La
Oktoberfest se bea bere, râuri de bere servită la halbe de un litru. Pe lângă
această activitate, la Oktoberfest se poate și mânca: jumătățile de zburătoare
se perpelesc în văzul lumii, cârnații și fripturile își așteaptă alineate
cumpărătorii. Pentru cei care, dintr-un motiv sau altul, preferă carnea albă,
există o firmă cu tradiție ce comercializează, într-un cort situat chiar lângă
intrarea principală, pește prăjit la proțap, numit de bavarezi Stekerlfisch
(pește înfipt). În principal se folosesc păstrăvi pescuiți, special pentru
festival, din cel mai mare lac bavarez,Chiemsee. Peștele se curăță, se sărează,
se codimentează și se înfige într-un băț pe care se va prăji, uns din timp în
timp cu unt, deasupra unui foc din cărbune, de-a lungul a 15 m de gril în aer
liber. Acelora dintre vizitatori care doresc să își încheie itinerariul culinar
cu ceva dulce li se oferă cu dărnicie fructe trase în ciocolată, înghețată,
ciocolată și bomboane, precum și munți de turtă dulce, foarte populară în
Bayern. Dintre specialitățile de turtă dulce, tradiționala inimă de diferite
mărimi, ornată cu inscripții din zahăr multicolor, este cea mai cunoscută și
cea mai cautată. Vizitatorii se plimbă de colo-colo purtând pe piept inimioare
pe care se pot citi tot felul de mesaje, de la „te iubesc” până la „hai să ne
întâlnim la anu'”. Festivalul este și un parc de distracții pentru toate
vârstele și gusturile, cu mașinuțe și ponei, tunelul groazei și tras cu arcul
la țintă. La începuturi, când nu exista curent electric, vizitatorii se distrau
altfel, de exemplu urcându-se pe stâlpi deosebit de înalți și alunecoși, în
vârful cărora îi așteptau diferite premii. Norocoșii care reușeau să se cocoațe
până în vârf erau liberi să își aleagă unul din premii. Unul dintre cele mai
populare atracții o constituie, din anul 1932, Riesenrad-ul ("Roata
imensă"), o invenție rusească ce urcă vizitatorii la o înălțime de 50 de
m, oferind o panoramă deosebit de frumoasă a orașului. În zilele senine se văd
chiar și Alpii.
Boli, războiaie, atentate
Existența
festivalului a depins de-a lungul timpului, ca orice altă manifestare de acest
gen, de situația politică și economică a Bayern-ului. Astfel, în 1813, la doar
patru ani de la încetățenirea sa ca festival anual, acesta a fost anulat
datorită războiului cu Franța lui Napoleon. În 1854 și respectiv în 1873,
bavarezii sunt prea ocupați cu epidemiile de holeră pentru a organiza
Oktoberfest-ul. În 1866 Bayern-ul participă la război de partea Austro-Ungariei
și deși pacea a fost declarată la 23 august, festivalul a fost totuși anulat.
În timpul celor două războaie mondiale festivalul nu a avut loc în nici un an,
și chiar și după terminarea acestora a fost organizat doar ca mic „festival de
toamnă”. În timpul inflației, 1923-1924, festivalul este din nou anulat, din
motive economice evidente.
Unul dintre
cele mai sumbre momente din istoria Oktoberfest-ului îl constituie data de 26
septembrie 1980, când a avut loc un atentat cu bombă soldat cu moartea a 13 și
rănirea a peste 200 de persoane. Ancheta a concluzionat că acesta a fost actul
unei singure persoane: un anume Gundolf Köhler, extremist de dreapta, decedat
în atentat. Există voci care susțin că atentatul ar fi fost pus la cale de
către o organizație de extremă dreaptă și că rezultatul abrupt al anchetei a
fost influențat de aripa dreaptă a eșicherului politic german.
Statistici și recorduri
• 6.000.000
de vizitatori, în medie pe an;
• 12.000 de
oameni lucrează la Oktoberfest, dintre care 1.600 sunt chelnerițele;
• 200.000 de
halbe de bere au fost recuperate în anul 2006 de la vizitatorii care încercau
să le sustragă;
• 1.440 de
toalete publice satisfac nevoile stringente ale vizitatorilor;
• 43 de km
de cabluri șerpuiesc, la vedere sau ascunse, pe întreaga suprafață a Theresenwiese;
• 30% din
produția anuală de bere din München se consumă în timpul festivalului;
• cei mai
mulți litri de bere consumați:12.000 hectolitri, în anul 1910, la aniversarea
centenarului;
• cei mai
mulți vizitatori: 1985, la sărbătorirea a 175 de ani;
• cea mai
lungă pauză: 1939-1948;
• cel mai
mare cort, în anul 1913, al firmei Pschorr-Rosl: 5500 metri pătrați, 12.000
locuri;
• cele mai
multe halbe de bere băute: 10, în anul 1901 (pentru care respectivul domn a
primit și un premiu). Bineînțeles că în ziua de azi se bea și mai mult, dar
nimeni nu mai stă să numere: toată lumea se distrează.
Comentarii
Trimiteți un comentariu