A sosit timpul pentru ca lumea să știe adevărul despre extratereștri

Desecretizarea OZN este iminentă 

 

Realitatea fenomenului OZN nu mai poate fi ascunsă pentru mult timp. Există deja probe covârșitoare ce atestă că acest fenomen este real și că el este menținut secret față de public din anumite interese guvernamentale de nivel înalt. Sunt nenumărate filmări, cărți și martori ce demonstrează aceste lucruri. Cei care guvernează din umbră, manipulând națiuni, războaie și crize produse artificial țin ocupată populația cu jocuri politice, evenimente mondene, scandaluri minore sau un interes supralicitat asupra unor evenimente sportive. În realitate faptul că aparițiile OZN reprezintă manifestarea unor prezențe extraterestre constituie – fără nici o îndoială – cel mai strict păzit secret din întreaga istorie a omenirii. 

Pentru a aduce câteva lămuriri asupra problematicii OZN, este util să prezentăm un scurt istoric al rapoartelor realizate asupra acestor apariții. Primele rapoarte OZN au venit prin 1942, când foarte multe avioane au împânzit cerul în cel de-al doilea război mondial. Piloții americani le numeau la început “Foo Fighters”, însă ulterior limbajul militar oficial a instituit denumirea de “Unidentified Flying Objects” (UFO). După ce-l de-al doilea război mondial piloții din toate taberele implicate relatează în mii de rapoarte prezența UFO. Ei menționează în principal faptul că OZN-urile manifestă două caracteristici: performanțe de zbor incredibile și o “curiozitate inteligentă”. Nu participau la nici o luptă aeriană, iar când asupra lor se trăgea, nu ripostau, dar nici nu puteau fi lovite, fiind parcă apărate de un “scut”. Părțile implicate credeau că sunt ale inamicilor, însă după război s-a constatat că nu era deloc așa. Având în vedere că toate arhivele de război ale țărilor beligerante atestă că numeroase escadrile au raportat despre “fenomene aeriene neelucidate”,  în anul 1946 a fost prezentat un raport asupra UFO condus de Comandantul Forțelor Aeriene SUA pe zona Pacific (generalul McArthur), raport ce avea peste 10.000 pagini. Este semnificativ să știm că raportul și concluziile sale sunt încă secrete și astăzi. Această secretizare care se menține a început de la nivelul militar cu motivația Securității Naționale, însă ea a continuat ulterior pe baza unor interese guvernamentale la care extrem de puțini oameni au acces.

Ca un exemplu foarte semnificativ al gradului de secretizare și restricționare a informațiilor deținute de către bazele de date guvernamentale în aspectele legate de problematica OZN, merită să menționăm mărturia fostului senator american Barry Goldwater, care a dorit la un moment dat al carierei sale, prin anul 1950, să aibă acces la un depozit special de la baza aeriană Wright-Patterson din SUA, unde fuseseră aduse anumite rămășițe despre care se spunea că ar fi fost de proveniență extraterestră, recuperate după prăbușirea de la Roswell din 1947. Senatorul american spunea : “Trăiam cu impresia că având în vedere cariera mea de senator american cu un trecut de general-maior în Corpurile Aeriene ale Armatei și de membru timp de mulți ani al Comitetului de Spionaj, ales de Senatul American, eram convins că aceasta va cântări destul de greu pentru a-mi asigura accesul într-o zonă de secret militar. Am fost însă trezit brutal la realitate când mi s-a refuzat totuși accesul, lucru care m-a enervat suficient de tare. Acest mod de a mă izgoni mi-a revelat un lucru : că problema OZN-urilor este clasată la cel mai înalt nivel de secret de stat. La un nivel mult mai înalt decât bomba cu hidrogen și decât orice alt lucru cunoscut la Pentagon, FBI, CIA, DIA, NSA, etc. Cu alte cuvinte nu există secret mai mare decât prezența extratereștrilor pe această planetă.” 

 Modalitatea de menținere a secretului chiar și în interiorul structurilor militare sau guvernamentale este bazată pe principiul subordonării piramidale, în care la fiecare nivel activitatea este foarte strict compartimentată, personalul fiecărui department operând doar cu informațiile absolut necesare (așa-zisul “need to know”), iar cunoașerea de ansamblu a legăturilor dintre departamente o au numai câteva persoane din vârful piramidei, care se află de fapt în spatele oficialităților, fiind practic necunoscute public. Există grade de secret foarte înalte, la care nici măcar președintele SUA (de exemplu) nu are acces. Ultimul președinte al SUA care nu a fost de accord cu această situație a fost J. F. Kenedy, motiv pentru care a fost în mod brutal asasinat. 

Pe linie oficială, după anul 1950 a fost apoi demarat un proiect de cercetare, realizat de către un grup de oameni de știință, denumit “Proiectul Sign”, devenit ulterior “Proiectul Grudge”. Se știe însă acum cu certitudine – din mărturiile mai multor persoane direct implicate – faptul că simultan cu aceste cercetări a fost creat și un proiect de dezinformare și manipulare a opiniei publice, proiect denumit “Blue Book”. Același scop l-a avut ulterior și așa-numitul “Raport Condon”, care a contestat “oficial” existența OZN-urilor. (În acest caz, Edward Condon  chiar a mărturisit cu puțin timp înainte de a muri că a fost în permanență dirijat de CIA).

Aşa cum reiese din unele arhive secrete declasificate, precum şi din mărturiile unor foşti agenţi, au existat şi există şi acum servicii secrete guvernamentale ale căror sarcini constau tocmai în manipularea cât mai „eficientă” a opiniei publice. S-a deconspirat de asemenea faptul că încă din 1953 a fost demarată o operaţiune ce avea drept scop explicarea tuturor cazurilor OZN ca fiind de fapt „fenomene naturale”. Martorii oculari erau discreditaţi şi trataţi ca mincinoşi sau nebuni.

După anul 1954, când preşedintele Eisenhower a fost direct implicat în contactul şi înţelegerile ce au fost realizate cu o anumită grupare extraterestră – aşa cum vom descrie ulterior -, treptat administraţia oficială a fost îndepărtată de la cunoaşterea exactă şi apoi chiar de la cea generală a problematicii OZN, controlul fiind preluat de grupări foarte secrete, care au statuat principiul need to know al cunoaşterii compartimentate prin care fiecare îşi face treaba în sectorul său, fără a i se mai permite să ştie ce se petrece în alte departamente. Departamentele sunt controlate fiecare de câte un responsabil, iar aceştia la rândul lor ajung să fie coordonaţi la vârful piramidei de un număr foarte mic de oameni care ştiu cu adevărat care sunt toate pârghiile şi elementele corelate în ansamblu. Şi dacă ţii la carieră, atunci taci. Aşa se explică faptul că secretul a putut fi păstrat atât de mult timp. Iar dacă cineva din Senat, de la Casa Albă sau un militar de rang înalt, oricine care nu este autorizat în mod special pentru aceasta, totuşi insistă, ei bine, atunci fie este ameninţat să se potolească, fie este pur şi simplu blocat cumva.

Să ne amintim că JFK nu a ştiut, a vrut să ştie, iar pentru că a devenit „prea insistent”, a fost eliminat. Astfel, în anul 1963 președintele J. F. Kennedy a amenințat că va face publice informațiile secrete cu privire la extratereștri. La scurt timp după aceasta, grupul ocult ultrasecret Majestic 12 a ordonat executarea lui care s-a realizat în Dallas chiar de către șoferul președintelui care era agent secret. Este semnificativ de menționat faptul că JFK a fost ultimul președinte ales prin vot liber democrat și care nu a aparținut lojilor masonice. Următorii președinți au fost mult mai atent selectați, fiind de altfel pregătiți cu mult timp înainte să devină simpli pioni în mâinile puterii din umbră.

De atunci, accesul la acest gen de informații este mult mai restricționat, astfel încât există niveluri de secret la care nici măcar președintele nu mai are acces. După asasinarea lui JFK multe alte persoane care dețineau informații despre activitatea extraterestră pe Pământ (oameni politici, agenți secreți, jurnaliști și investigatori ai fenomenului) și care au dorit să le facă publice au fost asasinate.

 Pe ansamblu, este evident că poziția oficial adoptată de către autorități este încă și astăzi  aceea de Negare a unei existențe clare a vreunei prezențe extraterestre, afirmându-se că există doar supoziții și cazuri încă neelucidate.

 Odată cu începerea misiunilor în spațiul cosmic, astronauții au constatat imediat și cu regularitate prezența unor obiecte zburatoare neidentificate (OZN) în jurul Pământului. Aceste observații sunt mult mai numeroase decât s-ar crede. Ele au fost făcute atât de către primii cosmonauți ruși (Iuri Gagarin și Gherman Titov cu navetele Vostok), cât și de către primii cosmonauți americani (navetele Mercury). NASA (National Aeronautics and Space Administration) a ascuns și încă mai ascunde opiniei publice internaționale numeroase întâlniri pe care astronauții le-au avut cu obiectele zburatoare neidentificate. 

 Sunt deosebit de semnificative în acest sens uimitoarele relatări despre extratereştri făcute de mai mulți astronauți faimoși printre care Neil Armstrong, Edwin Aldrin, Ed White, James McDivitt, Gordon Cooper,  Edgar Mitchell, Scott Carpenter sau Buzz Aldrin.

 De exemplu Scott Carpenter spunea printre altele că ”Niciodată, atunci când au ieșit în spațiu, astronauții noștri nu au fost singuri. A existat o constantă supraveghere din partea OZN-urilor.” Foarte edificatoare sunt și dezvăluirile cosmonautului american Edgar Mitchell, fost component al echipajului navetei spaţiale Apollo 14. În sinteză, el a afirmat că extratereştrii au contactat deja guvernele principalelor puteri ale lumii, însă acestea ascund adevărul de peste 60 de ani. Edgar Mitchell a lucrat pentru NASA și convingerea sa despre aceste prezențe extraterestre este aceea că „Dacă ei ar fi fost cu adevărat ostili, noi am fi dispărut de mult timp”.

Există mai multe mărturii (cum ar fi cea a fostului oficial NASA, Christopher Kraft) și chiar înregistrări audio care au fost postate neoficial pe internet, care arată că astronauții care au fost pe Lună au raportat uluiţi prezențe extraterestre absolut evidente.  Sunt cunoscute, în acest sens, declarațiile lui Neil Armstrong, Buzz Aldrin, Charles Duke, John Young sau Thomas Mattingly, care au văzut obiecte uriașe mișcându-se în craterele lunare și chiar au reușit să le filmeze. Înregistrările audio ale misiunilor indică faptul că aceşti astronauţi au raportat observaţiile lor uimitoare Centrului de control de la Houston, însă niciuna dintre ele nu a fost făcută publică.

 Există de asemenea mărturii concludente conform cărora misiunile Apollo 11 şi Apollo 12 au remarcat că la aselenizarea modulelor lor s-a produs o undă de rezonanţă care a făcut ca Luna să emane un sunet „ca de clopot” (după descrierea unui om de ştiinţă al NASA) timp de aproape o oră. Ca urmare, după cum descrie și cercetătorul rus Vladimir Azhazha, oamenii de ştiinţă au bănuit că Luna ar putea fi goală pe dinăuntru şi pentru a studia mai bine efectele acestui fenomen au intenţionat să producă o undă seismică mai puternică. Pentru aceasta, misiunea Apollo 13 a urmărit să detoneze o mică bombă nucleară cu plutoniu pe suprafaţa Lunii. În apropierea Lunii însă, la bordul modulului s-a produs o explozie care a distrus panoul de comandă. Se pare că această explozie a fost provocată de o misterioasă rază de puls magnetic care provenea de la un OZN venit de pe Lună.

Există şi alte tipuri de dovezi care indică faptul că pe Lună există baze extraterestre în legătură cu care autorităţile menţin un secret absolut. Sunt deosebit de edificatoare în acest sens filmările şi fotografiile realizate de către Jose Escamilla (vezi UFO-The Greatest Story Ever Denied sau Celestial).

 Nu doar astronauții au făcut dezvăluiri de acest gen, ci și numeroși alți oameni foarte calificați (piloți, tehnicieni, militari, etc), în ciuda faptului că prin asemenea rapoarte ei au riscat să-şi atragă compromiterea imaginii lor publice și nu de puţine ori chiar concedierea.

 De asemenea, există dezvăluiri și din rândul oamenilor implicați în structurile militare sau guvernamentale de vârf, care prin activitatea lor au fost într-un anumit mod direct implicați în situațiile unor apariții OZN.

Iată în continuare câteva exemple edificatoare de asemenea declarații ce vin din partea unor oficiali de rang înalt din cadrul personalului militar sau guvernamental :

Locotenentul Walter Haut, ofițer de la biroul de presă al Roswell Army Air Base: „Eram efectiv în posesia unui disc zburător, a fost găsit într-un ranch la nord de Roswell. Informația mi-a fost transmisă de colonelul Blanchard. Acoperirea a fost orchestrată foarte eficient și rapid de la Washington prin diferite canale. Trebuia să spunem că era totul fals, că era doar un balon meteorologic”.

 Lordul Hugh Dowding, ofițer, comandant al Royal Air Force în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, declara în 1954 : „Cu siguranță, OZN-urile sunt reale și sunt de origine interplanetară. Dovezile acumulate cu privire la existența lor sunt o mulțime, iar eu accept realitatea existenței lor. Peste 10.000 de apariții OZN au fost raportate, majoritatea neputând fi explicate făcând apel la vreo explicație științifică și nici utilizând faptul că au fost halucinații, reflexii, meteoriți, roți căzute din avioane și alte asemenea. Aceste OZN au fost semnalate pe ecranele radarelor, iar vitezele observate erau de peste 14.000 km/oră. Sunt convins că aceste obiecte există și că nu au fost fabricate de națiuni de pe Terra. Eu nu văd altă alternativă decât acceptarea faptului că sunt de natură extraterestră.”

Vice-Amiralul R.H. Hillenkoetter, Comandant al Intelligence-ului în Pacific, în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, și ulterior șef al CIA declara în 1960: „În culise, ofițerii de rang înalt din Air Force sunt serios îngrijorați în ceea ce privește OZN-urile. Dar printr-o politică oficială de secretizare și ridiculizare, mulți cetățeni sunt înclinați să creadă că OZN-urile ar fi niște prostii.”

Colonelul Hayashi, comandant al Air Transport Wing din cadrul Air Self-Defense Force a Japoniei din anii ’60, declara : „Existența OZN-urilor este imposibil de negat. E foarte ciudat că n-am reușit să le identificăm originea după 20 de ani de cercetări”.

Jimmy Carter, președinte SUA: „Sunt convins ca OZN-urile există deoarece am văzut eu însumi unul. Era lucrul cel mai straniu pe care l-am văzut vreodată, era enorm, foarte luminos și își schimba culoarea. Un lucru e sigur: nu voi mai glumi niciodată pe seama celor care spun că au văzut un OZN pe cer”.

Michail Gorbaciov, ultimul președinte al URSS, declara în 1990 că „Fenomenul OZN este real și trebuie tratat cu seriozitate”. De altfel în URSS au existat programe secrete de studiu al OZN-urilor. În 1978 a existat un asemenea program numit „Reţeaua”, apoi în 1980 un altul numit „Galaxy”, iar în anul 1985 acesta a fost redenumit „Horizon”.

În ultimii ani, în virtutea aşa-numitei „Legi a informării libere” (Freedom of Information Act) tot mai multe informații despre dosarele OZN au fost scoase din arhivele secrete ale mai multor guverne din diferite țări și au fost date publicității. Legea Informării Libere garantează cetățeanului – cel puțin teoretic – dreptul de a fi informat corect și obiectiv despre chestiunile sociale și guvernamentale fundamentale.

 Au fost scoase la lumină mii de documente ce fuseseră secrete în Statele Unite ale Americii, Rusia, Marea Britanie, Canada, Italia, Brazilia, Spania, Australia, Mexic,  Chile, Suedia,  Peru, Finlanda, dar și din multe alte țări.
 Oficialii britanici de exemplu au făcut publice aproape 8.500 de pagini ale rapoartelor ce au înregistrat apariţii ale OZN-urilor semnalate de către personalul militar sau de către civili încă din 1950 și care până de curând fuseseră strict secrete.  Cele 35 de mari dosare, care au fost accesibile și pe internet, acoperă în principal perioada cuprinsă între 1997 şi 2005, incluzând fotografii, desene şi descrieri ale apariţiilor farfuriilor zburătoare, precum şi scrisori pe care Ministerul Apărării le-a trimis drept răspuns martorilor oculari care au semnalat aceste evenimente. Aceste dosare au  fost disponibile pentru downloadare liberă de pe internet timp de o lună.

 Documentele date publicităţii de Arhivele Naţionale Britanice, conţin zeci de mărturii, schiţe şi procese-verbale ce fuseseră anterior secrete despre întâlniri cu astfel de obiecte misterioase care au avut loc pe teritoriul Marii Britanii. În data de 12 iulie 2012 guvernul Regatului Unit a făcut publică şi cea de-a noua tranşă de fişiere OZN. Într-un mod similar, în SUA, prin Freedom of Information Act au început să fie desecretizate dosare începând cu anul 1977.
 Să nu ne facem însă iluzii. Legea Freedom of Information Act (FOIA) nu publică toate documentele despre OZN-uri, deşi aceasta este impresia pe care oficialităţile vor să o lase. Această lege dă cetățeanului dreptul să ceară dezvăluirea unui act, însă aceasta nu îi obligă automat pe oficiali să o și facă. Dacă oficialii invocă motivul că respectivele dezvăluiri implică expunerea securității naționale la un anumit risc, atunci dosarul cerut de reprezentanții publici nu poate fi accesibil. Sub acest motiv, în realitate doar o foarte mică parte a documentelor despre OZN-uri au fost date publicității și chiar mai mult decât atât, în destul de multe cazuri documentele dezvăluite conțin de fapt pagini negre (cenzurate) în proporție de 75 %.

După cum reiese din documentele dezvăluite totuși prin “Freedom of Information Act”, dar și din alte surse, se evidențiază faptul că începând cu anul 1950 și până astăzi întreaga coordonare a informațiilor în legătură cu OZN-urile a fost preluată de grupul secret ocult Majestic 12.  Comisia MJ 12 avea ca misiune principală (și foarte probabil încă o mai are) coordonarea “din umbră”, cu cea mai mare strictețe, a strategiei de a induce în eroare opinia publică prin explicații banale ale aparițiilor OZN, gen “baloane și sonde meteorologice, meteoriți, planeta Venus, nori de insecte, fulgere globulare, fenomene atmosferice, halucinații etc. Dacă nu existau explicații plauzibile, atunci se trecea la ridiculizarea sau intimidarea martorilor sau chiar la emiterea de declarații false. Și dacă nici această strategie nu era suficientă, atunci se recurgea fără ezitare la eliminarea fizică a celor prea “incomozi”, așa cum a fost de exemplu chiar cazul fostului ministru al Apărării SUA, James Forestall (fapt demonstrat chiar de unul dintre documentele desecretizate ale MJ 12). Această importantă descretizare s-a produs datorită  unui fost agent secret, Tim Cooper, care a oferit o serie de documente ce au făcut senzație și care au fost analizate de către specialiști, confirmându-li-se în final autenticitatea. Informațiile sunt foarte plauzibile și coerente și se înscriu perfect în contextul acelei perioade. O expunere foarte semnificativă a acestor aspecte este realizată în filmul documentar „The Secret” :
 
 Privind astfel în ansamblu fenomenul OZN, putem sesiza că în realitate se opereaza față de public, de zeci de ani, o inteligentă mişcare de dezinformare care, ca orice astfel de acţiune, este structurată pe mai multe niveluri.
Primul nivel este acela că „fenomenul OZN nu există”. Acest nivel de dezinformare este destinat mai ales celor ignoranţi şi dispusi să creadă serviciul de contrainformaţii şi părerea generală de tip: „eu nu cred în prostiile astea de farfurii zburătoare sau în extratereştri”.
 În jurul acestui strat vine cel de-al doilea, exemplificat prin documentele de tip Majestic-12, care arată că Guvernul şi Casa Albă cunosc adevărul despre OZN-uri, dar îl ascund.
 Al treilea nivel, asupra căreia ne atrage atenţia de exemplu reputatul scriitor în domeniu William Cooper (care dealtfel a plătit cu viața îndrăzneala sa de a dezvălui o serie de informații), susţine faptul senzațional că anumite rase extraterestre sunt aici, pe pământ, de foarte multe mii de ani şi că acești extratereștri sunt de fapt cei care conduc lumea.

 În efortul de a realiza această descretizare a prezenței extraterestre în jurul planetei noastre și chiar pe Pământ, s-au format mai multe organizații ce au adunat prin activitatea lor o imensă cantitate de informații extrem de semnificative. Pentru a menționa doar câteva dintre ele, vom aminti de “The Disclosure Project”, “Mutual UFO Network” (MUFON), “National UFO Reporting Center” (NUFORC), “British UFO Research Association” (BUFORA), “Coalition for Freedom of Information” (CFI), “Centre National d’Études Spatiales” (CNES), “Brazilian Committee of UFO Researchers” (CBU).
 “The Disclosure Project” este larg considerată a fi cea mai importantă organizație în această direcție. Disclosure Project este un proiect de cercetare non-profit ce urmărește dezvăluirea  în totalitate a chestiunilor legate de OZN-uri, inteligență extraterestră  și sistemele tehnologice secrete deosebit de avansate pentru producerea de energie și a dispozitivelor de propulsie. În cadrul acestui proiect au fost adunate peste 500 de mărturii ale unor persoane foarte importante din domeniul militar sau guvernamental, ce atestă prin experiența lor directă și personală realitatea acestor aspecte. Steven Greer, inițiatorul și conducătorul acestui proiect, a reușit să coreleze foarte multe informații din întâlnirile avute cu diverși șefi de stat, reprezentanți CIA, cu anumiți miliardari și cu unii agenți sub acoperire. Concluzia la care conduc toate aceste mărturii și informații este aceea că secretul prezenței extraterestre este menținut cu încrâncenare de către cei care doresc să instituie obediența populației prin așa-zisa “Nouă Ordine Mondială” și care prin sinistrele lor planuri urmăresc să interzică accesul umanității la contactul cu civilizațiile extraterestre benefice care sunt aici pentru a ne ajuta.

 Iată în continuare o scurtă prezentare a activității acestei organizații condusă de Dr. Steven Greer.

Este semnificativ să observăm că în ianuarie 2013 un raport uluitor al Ministerului Afacerilor Externe (MAE) asupra agendei primului ministru Medvedev la Forumul Economic Mondial (FEM) afirmă că Rusia îl va avertiza pe președintele Obama că „a sosit timpul” pentru ca lumea să știe adevărul despre extratereștri, iar dacă Statele Unite nu vor lua parte la acest anunț, Kremlinul va face aceasta de unul singur.

La fel de important de reținut este și faptul că Medvedev, după interviul live pe care l-a acordat la Moscova în data de 7 decembrie 2012 în fața camerelor de televiziune, a continuat să răspundă întrebărilor reporterilor, făcând niște comentarii off-air, fără să-și dea seama că microfonul lui era încă pornit. Fiind întrebat de către unul dintre reporteri dacă „președintele primește rapoarte secrete despre extretareștri atunci când i se înmânează servieta cu codurile de activare ale focoaselor nucleare ale Rusiei” Medvedev a răspuns: 
„Împreună cu servieta cu codurile nucleare, președintele țării primește și un dosar special ‘top secret’. Acest dosar conține în întregime informații despre extratereștrii care ne-au vizitat planeta… Pe lângăacesta el primește și informații privind serviciul absolut secret care are în supraveghere extratereștrii de pe teritoriul țării noastre… Informații detaliate despre acest subiect puteți găsi în filmul documentar Men In Black… Nu vă voi spune câți extratereștri sunt printre noi, pentru că asta ar putea crea panică.”

 În afară de faptul că prezenţa extratereştrilor în zona planetei noastre a reprezentat o constantă de care atât Guvernul american, cât şi cel rus sunt avizate de multă vreme, în acest documentar se mai spune şi că misterioşii „Men in Black” sunt trimişi pentru blocarea celor care sunt pe punctul de a face anumite dezvăluiri indezirabile şi în acest sens aceştia au de exemplu capacitatea de a şterge printr-o singură privire o parte din memoria celor prea îndrăzneţi sau de a cauza durere prin simpla lor voinţă. Se pot de asemenea teleporta şi au o formă de clarviziune care le permite oricând cunoaşterea secvenţelor ce ţin de viitorul imediat.  Puteţi urmări în continuare  filmul Men in Black :

Această creștere fără precedent a manifestărilor unor prezențe extraterestre la care asistăm în prezent nu este întâmplătoare. Umanitatea se află într-o perioadă de tranziție. Urmează o transformare esențială în conștiința umanității. Dacă aceste civilizații extraterestre ar fi vrut să ne distrugă sau să obțină cu forța ceva de la noi, ar fi putut să o facă foarte ușor, având în vedere uriașul avans tehnologic pe care l-au demonstrat în mod evident, adeseori. Ei sunt aici ca să ne ajute, dar se pare că nu doresc să se impună prin forță în cadrul umanității. Ei sunt aici pentru a ne asista în acest mare salt către o conștiință de nivel cosmic. Dar ei nu pot face treaba în locul nostru. Noi suntem cei care trebuie să facem dovada că suntem suficient de maturi și pregătiți pentru aceasta. Odată ce această tranziție spre o conștiință planetară superioară va începe să se producă – și aceasta, conform tuturor semnalmentelor, este iminentă -, vom descoperi că de fapt nu am fost niciodată singuri pe această planetă, ci am fost mereu asistați și vegheați de către anumiți frați mai mari din dimensiunile cosmice.

În mod clar, aceste aspecte care relevă prezenţa fiinţelor extraterestre pe planeta Pământ reprezintă cel mai important secret al istoriei din toate timpurile. Desecretizarea acestor realităţi ar atrage recunoaşterea faptului că toată istoria noastră a fost marcată de extratereştri încă din cele mai vechi timpuri şi că noi, ca rasă umană, am fost de fapt ajutaţi genetic să evoluăm. Este necesar să cunoaştem adevărul pentru că aceasta este puterea care ne va face liberi. Odată ce adevărul nu va mai putea fi interzis, cu siguranţă că se va realiza un salt atât de mare de perspectivă, încât oamenii viitorului vor privi la actuala concepţie oficială despre istoria omenirii şi ființele extraterestre, la fel cum privim noi acum concepţia celor din Evul Mediu, care afirmau că Pământul este plat şi că se află în centrul Universului.

Sursa: armoniacosmica.wordpress.com