Conspirația Fluorului: O otravă ridicată la mare rang

Fluor - o substanță extrem de toxică care atacă glanda pineală, produce cancer, distruge oasele, sistemul nervos și provoacă malformații congenitale!

Medicii Stomatologi învățați să creadă că fluorul e benefic!

Fluorul nu are niciun efect asupra dintilor în schimb produce cancer!

Fluorura este un alt inhibitor al intelectului, care este adăugat apei potabile şi pastei de dinţi. Fluorura de sodiu este un ingredient comun din otrăvurile pentru şoareci şi gândaci de bucătărie, anestezice, hipnotice, medicamente de psihiatrie şi gaz de luptă militar. Acesta este unul dintre ingredientele de bază care intră în compoziţia Prozacului şi a gazului de luptă Sarin folosit în atacul terorist din metroul japonez.
Dovezi ştiinţifice independente au arătat că fluorura produce tulburări mentale şi îndobitoceşte oamenii, transformându-i în fiinţe docile şi servile. Asta pe lângă scurtarea vieţii şi distrugerea structurii osoase. Prima utilizare a apei fluorurate a fost în lagărele de concentrare naziste, prin gigantul farmaceutic al Iluminaţilor, l.G. Farben, aceeaşi firmă care conducea lagărele de concentrare gen Auschwitz şi care încă mai face parte din mari concerne, precum Bayer. Intenţia introducerii medicaţiei cu fluorură de sodiu în apa potabilă a fost pentru sterilizarea prizonierilor şi supunerea lor forţată.

Charles Perkins, chimist, a scris următoarele rânduri Fundaţiei Lee pentru Cercetare Nutriţională din Milwaukee, Wisconsin, la 2 octombrie 1954:
„În anii 1930, Hitler şi naziştii germani au avut viziunea unei lumi dominate şi controlate de o filosofie nazistă a pan-germanismului. Chimiştii germani au lucrat la un plan ingenios şi pe termen lung de control în masă, avizat şi adoptat de Statul Major German.
Aceste plan cuprindea controlul populaţiei în orice domeniu prin medicaţie administrată prin reţeaua de apă potabilă. Astfel, populaţia putea fi controlată pe zone mari, putea fi redusă prin medicaţie care să producă sterilitatea femeilor şi aşa mai departe. În această schemă de control în masă, fluorura de sodiu ocupa un rol important…”

Fluorul nu are niciun efect asupra dintilor in schimb produce cancer!

Charles Perkins relata că dozele repetate de cantităţi infinitezimale de fluorură vor reduce în timp puterea de rezistenţă a individului la dominare, prin otrăvire lentă şi „narcotizarea” unei anumite zone cerebrale cu fluorură, supunându-l voinţei celor care doresc să-l guverneze. El a numit-o „lobotomie uşoară şi convenabilă”.
Adevăratul motiv din spatele fluorizării apei nu este sănătatea dinţilor copiilor, spunea el. Dacă într-adevăr acesta ar fi motivul, ar exista multe modalităţi mai uşoare şi mai ieftine. Adevăratul motiv a fost reducerea rezistenţei maselor la dominare şi control şi pierderea libertăţii lor de gândire.
Perkins spunea că în momentul în care naziştii din vremea lui Hitler au hotărât intrarea în Polonia, Statul Major German şi cel Rus schimbau idei militare şi ştiinţifice, planuri, chiar şi personal, intenţionând controlul maselor prin modificarea apei potabile, idee îmbrăţişată de comuniştii ruşi, deoarece se potrivea perfect cu planul lor de „comunizare” a lumii:
„Acest plan mi-a fost adus la cunoştinţă de un chimist german care era un oficial al marelui industriaş I.G. Farben şi membru marcant al mişcării naziste de atunci. O spun cu sinceritatea unui chimist care a petrecut aproape 20 ani în cercetarea chimică, biochimică, fiziologică şi patologică a fluorurii: orice persoană care bea apă fluorată artificial timp de un an sau mai mult, nu va mai fi niciodată aceeaşi din punct de vedere mental sau fizic” a declarat Charles Perkins.
Acesta este motivul pentru care, de atunci, Iluminaţii au extins consumul de fluorură ca mijloc optim de inhibare mentală a populaţiei prin apa potabilă. Bând ceva care conţine apă fluorată, inclusiv bere şi răcoritoare, suntem drogaţi în mod lent, dar constant.

Fluorura este un produs secundar din industria aluminiului, iar ideea folosirii ei ca adaos la apa potabilă provine de la familia americană Mellon, care controlează cartelul aluminiului numit ALCOA.
Familia Mellon sunt descendenţi importanţi (reptilieni), prieteni apropiaţi ai familiei regale britanice şi dictatori ai politicii americane prin reţeaua Iluminaţilor. Fluorurile industriale sunt poluanţi importanţi ai râurilor şi izvoarelor, otrăvesc pământul, peştii şi animalele. Costurile manipulării din industria aluminiului au fost uriaşe, dar familia Mellon au găsit o soluţie în care reziduul toxic a devenit parte a sursei enorme de venit şi control uman.
În 1944, Oscar Evving a fost angajat de ALCOA cu un salariu anual de 750.000 de dolari. Imaginează-ţi cât ar însemna astăzi! Dar a plecat în câteva luni pentru a deveni şeful Agenţiei de Securitate Guvernamentale şi a început o campanie de adăugare a fluorurii de sodiu în apa potabilă. Acum familia Mellon o vinde pentru utilizare în apa potabilă şi în pasta de dinţi cu un profit de uriaş.

Medicii Stomatologi învățați să creadă ca fluorul e benefic!
Fluorura intră în apa potabilă în proporţie de o parte per milion, dar noi bem doar jumătate de procent din apa potabilă. Restul se scurge ca produs netoxic pentru industria chimică. Şi noi plătim pentru asta.  Dar principalul motiv, ca întotdeauna, nu sunt banii.
Un parlamentar din Isle of Wight, Anglia, care se numeşte Peter Brand, face presiuni pentru adăugarea fluorurii în apa potabilă, deoarece „face bine la dinţii copiilor”. El este doctor şi purtător de cuvânt pe teme de „sănătate” pentru Partidul Liberal Democrat.
De fapt, el nu ştie nimic, fiind un alt exemplu de lipsă de informare în rândul doctorilor. Dar, pentru că sunt doctori, mulţi cred că le ştiu pe toate. Dr. Hardy Limeback, BSc, doctor în biochimie, şeful Departamentului de stomatologie preventivă de la Universitatea din Toronto şi preşedinte al Asociaţiei Canadiene de Cercetare Stomatologică a fost odată promotorul fluorurii în apa potabilă.
Apoi însă a anunţat că s-a răzgândit, spunând că:
„Pasta de dinţi sau apa potabilă fluorată nu trebuie folosite la copiii sub trei ani. Orice formulă pentru copii nu trebuie făcută cu apă potabilă din Toronto. Niciodată.”
Dr. Hardy Limeback spunea că cei care continuă să promoveze fluorura lucrează cu date vechi de 50 de ani şi cel mult îndoielnice:
„Dentiştii nu au nicio pregătire în toxicitate. Orice dentist bine intenţionat se bazează pe 50 de ani de dezinformare din partea asociaţiilor de sănătate publică şi dentiştilor. Chiar şi eu. Din nefericire, nu avem dreptate.”

Problemele grave de sănătate produse de Fluorura de potasiu!

Un studiu al Universităţii Toronto arată că oamenii din oraşe cu apă potabilă cu fluorura au o cantitate dublă de fluorura în oasele şoldului în comparaţie cu oamenii din zone fără fluorura, descoperind că fluorura schimbă „arhitectura de bază a oaselor umane”.
Există o boală numită fluoroză scheletală, produsă de acumularea de fluorura în oase, care devin astfel slabe şi fragile. Primele simptome sunt dinţii fragili şi marmoraţi, iar Dr. Limeback spunea că în Canada se cheltuie mai mulţi bani pentru tratarea fluorozei dentare decât pentru tratarea cariilor dentare. Dar staţi aşa.
Această otravă pusă în apă şi pastă de dinţi menţine dinţii sănătoşi şi previne cariile, nu? După cum subliniază Limeback, s-a adăugat fluorura în apa potabilă din Toronto timp de 36 de ani, în timp ce la Vancouver acest lucru nu s-a întâmplat. Atenţie: oamenii din Vancouver au carii mai puţine decât cei din Toronto!
El spunea că rata cariilor este scăzută în toată lumea industrializată – inclusiv Europa, care nu are fluorura în proporţie de peste 98%. Aceasta se datorează, spunea el, standardelor de viaţă îmbunătăţite, mai puţin zahăr rafinat, control la stomatolog mai des, folosirea aţei dentare şi a penajului frecvent. Acum procentajul este sub 2 carii pe copil în Canada.
El spunea că cei care continuă să promoveze fluorura lucrează cu date vechi de 50 de ani şi cel mult îndoielnice. „Dentiştii nu au nicio pregătire în toxicitate. Orice dentist bine intenţionat se bazează pe 50 de ani de dezinformare din partea asociaţiilor de sănătate publică şi dentiştilor. Chiar şi eu. Din nefericire, nu avem dreptate.”

Nu numai că bem fluorura de sodiu otrăvitoare, mai înghiţim şi celelalte chimicale din industria aluminiului. Limeback afirma:
„Lovitura decisivă a fost conştientizarea că am aruncat fluorura contaminată în rezervoarele de apă timp de 50 ani. Cei mai mulţi aditivi fluoruraţi provin din Tâmpa Bay, Florida, din substanţe de curăţare a fumului industrial. Aditivii sunt produse secundare toxice din industria îngrăşămintelor super-fosfate. Asta înseamnă că ne otrăvim nu numai cu fluorura toxică în apa potabilă, dar şi expunem oameni nevinovaţi elementelor letale ca plumb, arsenic şi radiu, toate cancerigene. Prin proprietăţile cumulative ale toxinelor, efectele dezastruoase asupra sănătăţii sunt catastrofale.”

Boli, boli si iar Boli !

Boala Alzheimer a fost considerată ca având legătură cu aluminiul şi aspartamul. Într-o prelegere către studenţii la stomatologie de la Universitatea Toronto, Dr. Limeback le-a spus că a indus în eroare neintenţionat pe colegii şi studenţii săi. Timp de 15 ani refuzase să studieze informaţiile toxicologice disponibile tuturor.
„Otrăvirea copiilor noştri a fost ultima mea intenţie. Adevărul a fost greu de digerat, dar l-am acceptat.”
Deşi cel mai mare susţinător al fluorurii a condamnat utilizarea sa, Asociaţiile Stomatologilor Canadieni şi Americani controlate de Iluminaţi, precum şi agenţiile pentru „sănătate” publică, continuă să spună oamenilor că fluorura este bună. Acesta este un exemplu de „cu cât este minciuna mai mare, cu atât mai mulţi o vor crede”.
Oamenii Iluminaţilor din poziţiile administrative medicale şi „cercetare ştiinţifică” dictează medicilor ce este „adevărat” şi ce anume trebuie să creadă. Ei informează părinţii şi mass-media, care preiau simplu replica oficială şi o repetă ca nişte papagali.
Şi pentru că foarte puţini cercetează personal problema, dentiştii, doctorii, „ziariştii” sau publicul acceptă ca atare că fluorura din apa potabilă sau pasta de dinţi este bună pentru dinţi şi nu este toxică. Acelaşi scenariu este repetat în legătură cu fiecare subiect zilnic şi de aceea oamenii trăiesc în propria lor poveste fantezistă.
Această iluzie fabricată este atât de înrădăcinată în psihicul uman, încât cei mai mulţi râd în faţa adevărului. Aici trebuie luate măsuri de acţionare în justiţie împotriva autorităţilor şi celor care deja au distrus sănătatea oamenilor prin fluorura, Prozac şi aspartam. Aceasta se petrece deja în Canada, în privinţa mercurului, un alt inhibitor cerebral din plombele dentare.
Şi iarăşi întâlnim aceeaşi fraza care se repetă constant atunci când sunt listate efectele adverse ale medicamentelor, aditivilor alimentari şi altor chimicale: este un inhibitor cerebral. Cum adevărul despre fluorura circulă acum mai mult, „noile cercetări” au dezvăluit, în mod convenabil pentru ele, că este bun pentru oprirea fragilizării oaselor şi reducerea riscului de fracturi.
Această afirmaţie s-a făcut cu scopul de a genera noi presiuni pentru extinderea fluorurii în apa potabilă. Deci fluorura nu protejează dinţii. Aceasta este doar o scuză. Ea se foloseşte pentru inhibarea intelectului populaţiei pentru a nu se răzvrăti, pentru a nu întreba sau a nu gândi.

Mai multe aflam si de pe site-ul Yoga Esoteric

„Sub pretextul combaterii apariţiei cariilor dentare, mai mult de două treimi din apa potabilă consumată astăzi în SUA este fluorurată. Publicul este prea puţin conştient de efectele nocive ale îngerării de fluoruri, atât din apa potabilă, cât şi prin utilizarea pastelor de dinţi care conţin fluor. Un număr foarte mare de studii demonstrează că fluorurarea nu are niciun efect în combatarea cariilor dentare. În schimb, ea duce la creşterea mortalităţii infantile, provoacă malformaţii congenitale, distruge oasele şi sistemul nervos.
Un studiu care a urmărit să compare sănătatea dinţilor locuitorilor din două oraşe americane, Los Angeles şi San Francisco, nu a găsit nicio diferenţă între aceştia, deşi în San Francisco apa potabilă era deja flurorată, pe când în Los Angeles, nu.
Studii clinice realizate începând cu anii ‘90 în SUA au demonstrat că există o strânsă legătură între consumul de apă flurorată şi fracturi. Alte cercetări realizate începând cu 1991, în cadrul Programului Naţional de Toxicologie american, au arătat că există o creştere certă a cazurilor de osteosarcom, o formă de cancer care atacă oasele, la persoanele care ingerează frecvent fluoruri, fie din apa potabilă, fie din pasta de dinţi.
Dr. Ian Packington, toxicolog la Asociaţia Naţională pentru Apă Pură din SUA, a descoperit că în zonele în care s-a realizat fluorurarea apei, numărul de copii născuţi morţi este mai mare cu 25% decât în cele în care apa nu este fluorurată. O altă analiză, realizată pentru Departamentul de Stat al Sănătăţii din SUA, arată că în zonele cu apă fluorurată numărul de persoane bolnave de sindrom Down este cu 30% mai mare decât în zonele în care apa nu este fluorurată.
Cercetările realizate de dr. Albert Schatz au ajuns la concluzii similare în America Latină: în zonele în care apa este fluorurată, cazurile de mortalitate infantilă şi malformaţii congenitale sunt foarte ridicate ca număr. Alte studii au arătat că flurorarea apei nu are niciun efect asupra dinţilor, aşa cum s-a pretins, fluorul având efect asupra acestora, doar dacă acţionează punctual, la nivelul smalţului.
În schimb, efectele secundare generate de ingerarea de fluoruri sunt foarte periculoase. Şi atunci, de ce mai este fluorurată apa de băut? Una dintre explicaţii este faptul că există anumite industrii, cum ar fi cea de prelucrarea a aluminiului sau cea de producere de fertilizatori agricoli, care generează mari cantităţi de fluoruri.
Cum acestea sunt nişte poluanţi foarte importanţi, iar companiile nu au voie să deverseze decât cantităţi limitate, s-a recurs la această stratagemă, care pune în pericol atât mediul, cât şi sănătatea populaţiei. Ea este cu atât mai perversă, cu cât oamenii în cauză au senzaţia că fac ceva bun pentru sănătatea lor. La fel stau lucrurile şi cu intensele campanii publicitare, prin care sunt promovate pastele de dinţi care conţin fluor.”

Glanda Pineală – principala țintă!

Glanda Pineală (Epifiza) sau cel de-al Treilea Ochi este coordonatorul sistemului endocrin, dar si al întregului organism, aceasta, dacă ar fi deschisă, ar facilita legătura omului cu alte planuri sau lumi subtile.
Glanda pineală este localizată exact în centrul geometric al creierului. Dacă se face o similitudine între om și Pământ, locația ar fi exact în zona Marii Piramide egiptene, care este amplasată în centrul planetei noastre fizice.
Glanda pineală este de mărimea unui bob de mazăre și este amplasată într-o cavitate mică, în spatele și deasupra glandei pituitare. Este situată chiar în spatele ochilor și este legată de al treilea ventricul al creierului.
Adevărata funcție a acestei glande misterioase a fost îndelung contemplată de către filosofi și adepți spirituali. Vechii greci credeau că glanda pineală reprezenta legătura noastră cu “Realitatea Gândului”. Marele filosof Descartes a numit-o “Locul sufletului”.
Glanda pineală prezintă multe caracteristici ale ochiului exterior. Această glandă conține o hartă completă a câmpului vizual al ochiului. Este activată de lumină și controlează variațiile bioritmului natural al organismului. Glanda pineală funcționează într-o armonie directă cu hipotalamusul – ce coordonează reacțiile legate de sete, foame, sexualitate, ceasul biologic, precum și procesul de îmbătrânire.
Glanda pineală secretă melatonina în stare de relaxare și, de asemenea, răspunde la energia câmpului electromagnetic. În zona unei anumite frecvențe a undelor cerebrale, cum ar fi undele Theta, simțul graniței ego-ului, deseori, dispare. Conștiința noastră este, în acel moment, mai puțin preocupată de existența fizică. Potrivit mai multor tradiții vechi, acest lucru se întâmplă în momentul în care cel de-al treilea ochi începe să manifeste puteri speciale.
Multe tradiții, practici mistice vechi și școli ale misterelor amintesc de abilitatea de a fi conștienți de câmpurile energetice la niveluri de vibrații mai înalte. Aceste niveluri de conștientizare sunt diferite de nivelurile noastre normale de conștientizare, care tind, cel mai adesea, să fie centrate pe propria noastră identitate materială.
Cu toate că prezența glandei pineale nu a fost confirmată decât recent, tradițiile mistice și școlile legate de ezoterism au promovat mult timp faptul că această porțiune din creier este conectată la realitățile alternative și la niveluri mai înalte de conștiință.
Potrivit tradițiilor, când glanda pineală “se trezește” apare o presiune la baza creierului. În momentul în care glanda pineală este activată, se crede că aceasta devine o linie directă către stări mai înalte ale conștiinței. Interesant este și faptul că, oasele din cutia craniană, aflate imediat în fața celui de-al treilea ochi, au tendința de a deveni mai subțiri la persoanele care practică meditația de mai mult timp sau la “căutătorii” serioși.

Primul pas pentru creșterea sensibilității 

celui de-al treilea ochi este relaxarea fizică 

Vechile școli mistice apelau, pentru dezvoltarea glandei pineale la studenți, la procedee care aveau ca scop distragerea atenției de la simțurile fizice. Apoi, studenții erau direcționați să se concentreze mental asupra unui punct din mijlocul frunții. Această procedură nu se folosește, propriu-zis, de mușchii ochilor. Este mai degrabă o concentrare “internă”.
În ceea ce privește instruirea undelor cerebrale, aceasta era inițiată prin stabilirea unei stări bune de relaxare în zona undelor Alpha, ale creierului. Urmează, apoi, cufundarea în starea de conștiință specifică undelor Theta și retragerea concentrării de la stimulii exteriori. După aceea, începe să se contureze vizualizarea, foarte intensă, a esenței energiei proprii – bazată pe evadarea din corp printr-o “ușă” de la baza creierului. În momentul în care ajungeți în această fază, este posibil să apară chiar un sunet, în zona glandei pineale.

Exercițiile de vizualizare reprezintă primul pas în vederea direcționării energiei către sistemul nostru interior, pentru activarea celui de-al treilea ochi. Un câmp magnetic este creat în jurul glandei pineale, prin concentrarea atenției, la mijlocul distanței dintre glanda pineală și cea pituitară. Imaginația creativă vizualizează un anumit lucru, iar energia gândului conferă viața și direcție acelei forme.
Dezvoltarea celui de-al treilea ochi, imaginația și vizualizarea sunt ingrediente importante în foarte multe metode vechi de dezvoltare personală spirituală. Dar dezvoltarea acestor niveluri de intuiție poate fi realizată și prin intermediul instruirii în ceea ce privește ghidarea puterii minții. Quantum Brain Gym conține sesiuni de instruire cu privire la undele cerebrale. Acest training este destinat dezvoltării puterii minții, de la experiențe de conștiința înaltă până la stimularea hormonului de creștere uman.
Încă din antichitate, anticii sumerieni și babilonieni și nu numai, au făcut reprezentări ale reptilienilor Anunnaki, aceștia ținând în mână un con de brad, care reprezintă glanda pineală, dar și un șarpe, care reprezintă energia Kundalini, ce urcă și trece de glanda pineală, care este o a șasea chakra (AJNA), către ultima chakra, Sahasrara. În curtea Vaticanului se regăsește un con de brad, fapt ce ne arată că Vaticanul cunoaște secretul celui de-al treilea ochi.

Glanda pineală, numită de asemenea şi epifiză sau corpul pineal este o glandă endocrină micuţă care se află în apropiere de centrul creierului, între cele două emisfere cerebrale. Numele său provine de la forma sa asemănătoare unui con de pin.
Taoiştii spun că glanda pineală este localizată în “Locul de Cristal”, o zonă în interiorul creierului care conţine glanda pituitară (hipofiza), hipotalamusul, talamusul şi glanda pineală (epifiza). Ei au convingerea că atunci când aceste glande funcţionează optim, substanţele pe care le produc (hormonii şi neurotransmiţătorii) susţin expansiunea conştiinţei şi permit accesul la lumile paralele paradisiace care există dincolo de realitatea planului fizic.
Glanda pineală este ceasul nostru intern, biologic care ajută organismul să se integreze în ritmurile naturale ale mediului în care trăieşte. Glanda pineală ne spune când trebuie să ne culcăm (chiar dacă noi nu ascultăm ce zice), cum să ne adaptăm modificărilor sezoniere, când începe pubertatea, etc.
Aspecte exterioare cum ar fi temperatura şi lumina, ca şi mesaje interne cum ar fi emoţii, stări ghidează glanda pineală în adaptarea biologiei organismului la mediu. În acest fel starea de spirit, somnul, imunitatea, ritmurile sezoniere, menstruaţia şi chiar îmbătrânirea sunt reglate. Glanda pineală reglează integrarea organismului în ritmurile temporale prin secreţia de serotonină şi melatonină, şi prin comunicarea sa cu hipotalamusul.

Melatonina susţine ciclicitatea veghe-somn, creşte abilitatea de a ne reaminti visele, păstrează libidoul, întăreşte sistemul imun, creşte calitatea somnului, acţionează ca antioxidant, susţine funcţiile sezoniere. Insomniile de obicei le apar între 2 şi 4 dimineaţa, perioada de timp în care de obicei se secretă melatonina. Secreţia redusă de serotonină duce la apariţia depresiilor.
Pentru a supravieţui variaţiilor ciclice ale mediului, organismele de pe planetă au nevoie de mecanisme nu doar pentru detectarea modificărilor mediului în care trăiesc dar de asemenea pentru anticiparea lor. În absenţa unei chei explicite din mediu, organismele au nevoie de un semnal intern asupra schimbărilor ce urmează să apară pentru a realiza modificările adaptative din timp la nivelul biologiei organismului. Glanda pineală este senzorul extrem de fin pentru detectarea acestor modificări şi iniţierea reglajelor fiziologice necesare.

Dr. Rick Strassman, autorul unei monografii despre dimetiltriptamină (DMT) – considerată molecula spiritului, a observat printre alte aspecte că glanda pineală produce DMT în timpul naşterii, al morţii, în timpul experienţelor spirituale, mistice, şi chiar din timpul morţii clinice însoţite de fenomene NDE (near death experiences).
Această particularitate „chimică” se corelează cu ideea susţinută de Orient că glanda pineală este un portal de legătură cu dimensiunile spirituale, arătând faptul că glanda pineală este implicată nu numai în adaptarea organismului fizic la mediu dar şi a fiinţei umane în totalitate, adaptarea structurilor sale la mediul subtil, energetic şi spiritual în care trăieşte.
În momentul naşterii şi al morţii, precum şi în fenomenele NDE, sau în experienţele mistice fiinţa respectivă suportă sau realizează o translaţie a conştiinţei sale în alte planuri decât era până atunci. Şi tocmai activitatea intensă a glandei pineale, tradusă prin secreţia importantă de DMT pe care o realizează, permite adaptarea fiinţei la noile planuri în care ajunge.
Când glanda pineală funcţionează armonios conferă fiinţei starea de bine, echilibru interior, tendinţa către spiritualitate şi atitudinea YANG în viaţă. Când această glandă endocrină nu funcţionează armonios sau este chiar blocată, apar ataşamentul exacerbat faţă de lumea materială şi frica de moarte.
Mai multe pe larg aici ->

Glanda pineală – o poartă spre lumile parasidiace…

Mai multe informații despre cum fluorul atacă glanda pineală, 

calcifiind-o, aflăm în publicația Financiarul:

„Fluorul este promovat ca o substanţă chimică “terapeutică” necesară pentru prevenirea cariilor, însă, această substanţă reduce coeficientul de inteligenţă, calcifiază glanda pineală şi afectează fertilitatea, pe lângă alte efecte adverse pentru sănătate. Nu există nicio îndoială că fluorul scade nivelul coeficientului de inteligenţă, din moment ce rezultatele sunt obţinute în urma cercetării epidemiologice de înaltă calitate, relatează Sayer Ji pentru Wakeup-world.com.
Spre exemplu, să luăm în considerare concluziile oamenilor de ştiinţă, publicate în 2008, în urma unei cercetări al cărei obiectiv a fost acela de a analiza dacă, în ultimii 20 de ani, expunerea la fluor a crescut riscul, pentru copiii din China, de a avea un IQ redus:
“Copiii care locuiesc într-o zonă cu un grad mare de expunere la fluor au de cinci ori mai multe şanse de a avea un IQ redus, spre deosebire de cei care trăiesc într-o zonă cu un nivel redus al fluorului.”
Dar toxicitatea fluorului nu este specifică doar pentru un singur tip de ţesut, ca de exemplu cel neurologic, ci se extinde de-a lungul întregului organism uman şi a fost asociată cu cel puţin 30 de probleme de sănătate diferite, de la calcifierea ţesuturilor moi şi a glandelor endocrine şi până la hipotiroidism.
După câte se pare, agenţiile de reglementare şi operatorii industriali care se folosesc de această substanţă consideră că efectele de reducere a coeficientului de inteligenţă ale fluorului reprezintă un preţ mult prea mic pentru a avea dinţi “mai sănătoşi” şi mai “atrăgători” (chiar dacă expunerea la fluor duce la fluoroză, o pătare ireversibilă a danturii, adesea o îngălbenire a smalţului dinţilor).
În spatele propagandei care a transformat un poluant industrial într-un aditiv “terapeutic” – adăugat în apă, sare, lapte, pastă de dinţi – stă ascunsă o problemă de sănătate şi mai serioasă: infertilitatea şi proprietăţile avortive ale fluorului.
În 1994, un studiu a descoperit că expunerea la concentraţiile mari de fluor din apa potabilă este asociată cu o rată redusă a natalităţii. Cercetătorii au revizuit literatura biomedicală privind toxicitatea fluorului şi au descoperit un nivel redus al fertilităţii la majoritatea speciilor de animale studiate. De aici, a apărut întrebarea: fluorul afectează şi rata natalităţii umane?
“O bază de date americană a sistemelor de apă potabilă a fost utilizată pentru a identifica indicii regiunilor care au înregistrat niveluri ale fluorului de cel puţin 3ppm. Aceste zone erau grupate în 30 de regiuni, întinse de-a lungul a 9 state. Pentru fiecare ţinut, au fost definite două categorii diferite de expunere, iar rata anuală a fertilităţii totale (RFT) pentru femeile din categoria de vârstă 10-49 de ani a fost calculată pentru perioada 1970-1988. În cele mai multe regiuni, s-a confirmat asocierea între o RFT redusă şi nivelurile ridicate de fluor. “

Un alt studiu, publicat în 1995, a descoperit că în rândul muncitorilor din fabrici, expunerea la compuşii de fluor era asociată cu un risc crescut de avort spontan:
“Riscul de avort spontan (AVS) a fost calculat în asociere cu agenţii fizici şi chimici, în cadrul unui studiu al angajaţilor a 14 companii producătoare de semiconductori: după analiza a peste 6000 de angajaţi, 506 lucrători actuali şi 385 de foşti angajaţi prezentau acest risc.
Două grupuri de substanţe chimice au reprezentat 45% din excesul de risc de AVS în rândul muncitorilor din camerele de fabricare: solvenţi fotorezistenţi, inclusiv eter de glicol, şi compuşi de fluor utilizaţi în gravură. Femeile expuse la niveluri ridicate din ambii agenţi aveau un risc mai mare de a suferi un avort spontan.”
Efectul? Din perspectiva manipulării unui număr mare de organisme umane, miliarde dintre ele dependente de resurse limitate, “efectele secundare”, cum ar fi contracepţia şi infertilitatea asociată cu utilizarea substanţelor chimice precum fluorul, ar putea fi considerate efecte colaterale benefice. Un alt efect secundar “convenabil” este amorţeala mentală şi calcifierea glandei pineale, ceea ce face ca populaţia expusă la această substanţă să fie mult mai docilă şi mai uşor de controlat şi manipulat.
În mod interesant, medicamentele “antidepresive”, cum ar fi Prozac, conţin fluor, de aici provenind şi numele său chimic de fluoxetină. Cei care au experimentat efectele acestui medicament, ştiu că te poate rupe de realitate sau pur şi simplu îţi poate anestezia emoţiile şi sentimentele.

Realitatea este aceea că un sistem guvernamental, medical, industrial şi internaţional sprijină fluorizarea apei şi a alimentelor, şi va fi nevoie de mulţi ani de muncă pentru a reduce expunerea continuă la compuşii pe bază de fluor.
Până atunci avem două drumuri clare pentru reducerea daunelor:
1. Reducerea nivelului de expunere;
2. Consumarea unei alimentaţii bogate în compuşi care diminuează nivelul de toxicitate a fluorului.
Există o serie de compuşi naturali al căror efect, confirmat din punct de vedere experimental, este reducerea toxicităţii fluorului (unele condimente, vitamine, substanţe nutritive, minerale).
Câţiva paşi alimentari simpli, în special includerea în regimul alimentar a unor alimente produse într-un mod organic, pot avea un efect puternic în ceea ce priveşte protecţia noastră în faţa fluorului şi a altor compuşi xenobiotici, la care suntem expuşi în mod constant.”
DRAGOȘ ANUNNAKI

Surse: yogaesoteric.net, financiarul.ro,  departamentul-zero.ro, codoh.com, nazigassings.com, germandefenseleague.com, nafcash.com, israelect.com