Două femei de pomină: Laura Codruța Kovesy: „Noi suntem DNA și nu ne lăsăm” și Monica Macovei: „Într-o țară în care criminalitatea este ridicată, drepturile omului nu pot fi exercitate pe deplin”


Afirmațiile vin de la două dintre vocile pe care vorbește public securitatea de tip nou, cunoscută sub numele de SRI. După ce CCR i-a tăiat Securității galena pe care și-o băga legal și ilegal oriunde avea chef, în spațiul public s-a declanșat o furtună de vorbe goale cu aspect de delir tip balamuc. Apărătorii statului de drepți par deraiați de pe șine. Dovadă stau rostirile celor două distinse doamne ce par sărite pe geamul spitalului de glumeți în apărarea statului de drept dar cam milițienesc.
Ambele au formație de procuror și malformație tipică unui creier staționat prea mult în birourile cu aromă puturoasă de la Procuratură.. Mai grav este că Monica Macovei are calitatea de parlamentar european plătit regește să apere democrația, nu s-o ucidă cu declarații despre suprimarea drepturilor omului în fața cărora s-a rușina și Hitler. Sigur, tentația normală a oricărui contribuabil care le plătește celor două  organe lefurile babane este să apeleze la vocabularul adecvat în aceste situații. Le spunem organe pentru că cele două doamne, prin tâmpeniile debitate în ultimele 24 de ore, s-au metamorfozat. S-au contopit cu pulanul milițianului sectorist de pe vremea lui Ceașcă aflat la vânătoare de dușmani au poporului cu plete și fără job.
Cantitatea de rahat în sens de excrement digerată de fanii interceptărilor cu galena este imensă. Am auzit argumente tembele de tip – civilii strică aparatura SRI, criminalii scapă din pușcării, SRI rămâne fără obiectul muncii, decizia CCR ne costă miliarde de euro, etc. Te întrebi cum dracului este posibil ca oameni pe care-i credeai raționali să poată minți și manipula în asemenea hal. Ce-i mână în luptă să susțină încălcarea grosolană a drepturilor omului sub pretextul unei lupte selective și neeficiente împotriva corupției? Un belciug în nas sau niște avantaje de nerefuzat primite pe sub mână de la Sistem? Sau poate pur și simplu oamenii sunt plecați cu sorcova. Altă variantă nu există.
În realitate, povestea interceptărilor este doar o perdea de fum. Faptul că SRI aka Securitatea aka Sistemul nu mai posedă dreptul să ne invadeze cu galena nu înseamnă că n-o va mai face. Faptul că pe statele de plată ale Securității se află procurori, judecători, ziariști, politicieni sau turnători ordinari face ca sistemul să nu poată fi pus în lesa democrației doar prin această firavă decizie judecătorească pe care doamna Codruța o va respecta dar nu se va lăsa. Nu însemnă că în dosarele de pe rolul Justiției nu vom mai găsi interceptări din arhivele neprețuite ale securiștilor. Și, pe cale de consecință, cum zic sfertodocții din Sistem, vom avea condamnări la comandă sau achitări la mustață funcție de necesitățile slujitorilor statului de drept.
Priviți cum Parlamentul, cu tot cu necuvântătoarele mai mult sau mai puțin penale care-l compun, șade ca vaca-n pridvor și nu modifică zecile de articole neconstituționale ale Codului Penal de frica societății civile trecute în rezervă. Aleșii neamului prost se împiedică de o mână de sociopați care nu pricep că lupta împotriva corupției are o limită foarte clară și se întinde până acolo unde încalcă Constituția. Ce-i de făcut? Ne aflăm în fața unui cerc vicios în care utilizăm legi penale neconstituționale în numele dreptății și al statului de drept, deziderate pe care le facem, de fapt, preș de șters pe bocanci. Băgăm oameni în arest ca să toarne, înregistrăm conversații din baie, luptăm împotriva corupției cu dosare făcute pe amantlâc și condamnăm corupții dar le lăsăm averile. Balamuc complet, pâine și circ, aplauze!
Un bun început de reformă ar fi introducerea răspunderii directe a magistraților (judecătorilor) pentru deciziile date cu încălcarea procedurilor. Adică să nu mai plătească statul aka contribuabilul pentru sentințele desființate de CEDO, ci omul care a bătut cu ciocanul pe lângă lege. Asta pentru că drepturile omului nu se respectă decât atunci când cel care le încalcă știe că va plăti scump. Cea de-a doua măsură ar fi clasificarea procurorilor ca avocați ai statului și nu ca magistrați și scoaterea lor din concubinajul de toate felurile cu judecătorii. Pentru ca un proces să fie echitabil acuzarea și apărarea trebuie să se confrunte în fața judecătorului și nu ca acum, când acuzarea bea cafea și șade-n așternuturi cu arbitrul. Că e pericol de blat ordinar. Treaba cu galena se va rezolva apoi de la sine.
MIHAI ENCIU

Sursa: gazetadesudest.ro
N.T. : Titlul aparține administratorului site-ului, fiind scos din contextual articolului, paragraph aflat la începutula rticolului original.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Super Ofertă: Peste 15.000 de cărţi doar cu 299 lei

O "armată" în rezervă cu ofiţeri făcuţi la "apelul bocancilor"

În România trăiesc 9 milioane de români la limita sărăciei