SCANDALOS! INCREDIBIL! Grefierii români de la CEDO aruncă la coș plângerile românilor pe motive inventate
Iată un caz în care deși s-a arătat că decizia Înaltei Curți nu a fost motivată, pentru a putea fi depusă în termenul de 6 luni de prescripție la CEDO, angajații români au distrus plângerea victimei. A ordonat cineva că plângerile la CEDO să fie distruse programat? CSM nu-i pedepsește pe judecătorii ICCJ care motivează peste 6 luni .
Lumeajustitiei.ro a fost sesizată de un grup de avocați (a căror identitate nu o vom prezenta din rațiuni ce țin de interesele clienților lor) care semnalează că în acest an, deși au depus la CEDO de la Strasbourg o serie de plângeri împotriva unor hotărâri judecătorești strâmbe, plângerile le-au fost rejectate sistematic de grefierii români care lucrează la Strasbourg, fără a fi înregistrate pe rolul Curtii. Avocații bănuiesc că aceste practici prejudiciante pentru interesele clienților lor s-au intensificat în acest an după vizita din 14 iunie 2016 pe care ministresa Justiției Raluca Prună a avut-o la Strasbourg cu președintele Curții Guido Raimondi, la fel cum bănuiesc și faptul ca ministresa Pruna i-ar fi “prelucrat” pe grefierii noștri să facă tot ce se poate pentru ca Guvernul Cioloș să poată raporta că a scăzut simțitor numărul românilor care se plâng la CEDO comparativ cu anii anteriori. În opinia noastră, practicile grefierilor români la CEDO sunt mult mai vechi, doar că ele “s-au rafinat” funcție de evoluția regulamentului de funcționare al Curții.
CSM a mușamalizat sistematic sesizările împotriva judecătorilor ICCJ care nu-și motivează deciziile în termenul de 6 luni în care românii se pot plânge la CEDO
În mai multe rânduri, CEDO de la Strasbourg a modificat art. 47 din regulamentul de funcționare al Curții, astfel încât să se limiteze munca personalului instanței europene, care este pur și simplu sufocată de numărul imens de plângeri venite din partea cetățenilor statelor care au ratificat Convenția Fundamentală a Drepturilor Omului. Prin art. 47 s-au impus condiții de formă privitoare la plângeri, în așa fel încât ele să fie redactate pe formulare tip, și însoțite de actele relevante și hotărârile judecătorești criticate. Când au gândit această modificare de regulament, oficialii CEDO de la Strasbourg au luat în calcul și unele realizați dâmbovițene și anume faptul că deși în legea română se prevede ca redactarea unei hotărâri judecătorești se face în 30 zile, în practică la Înalta Curte și nu numai se motivează și după un an și jumătate. Astfel, în art. 47 a fost introdus de la 1 ianuarie 2016 și paragraful potrivit căruia: “cererea nu va fi examinată de către Curte, cu excepția cazurilor în care: a) reclamantul a furnizat o explicație satisfăcătoare cu privire la nerespectarea respectivei obligații”. Cu alte cuvinte, dacă petentul explică faptul că până la împlinirea celor 6 luni, decizia judecătorească nu a fost redactată, plângerea este admisă la înregistrare pe rolul Curții.
Lumeajustitiei.ro a prezentat în mai multe rânduri cazuri celebre de întârziere a motivărilor la Înalta Curte de peste 6 luni, care au fost acuzate de multe ori de părți ca fiind întârziate în mod premeditat tocmai pentru ca românilor să le fie barat drumul la CEDO, știindu-se că termenul de prescripție al depunerii unui plângeri la Strasbourg este de 6 luni de la data ultimei decizii din dosarul intern.
Citiți mai departe - Sursa - TRADAREA ROMANIEI – Grefierii romani de la CEDO arunca la cos plangerile romanilor pe motive inventate
Întrebări legitime- Cine sunt acești indivizi care resping abuziv plângerile victimelor abuzurilor judiciare din România?
- Cât de mult a penetrat sistemul românesc Curtea de la Strasbourg?
Precizăm că în scurt timp grupul de avocați va formula plângeri penale împotriva funcționarilor de la grefa Curții de la Strasbourg care resping pe motive inventate plângerile.
Regulamentul Curții Europene a Drepturilor Omului
Articolul 471 din Regulamentul Curţii - Conţinutul unei cereri individuale1. Fiecare cerere introdusă în baza articolului 34 din Convenţie trebuie prezentată pe formularul pus la dispoziţie de grefă, cu excepţia cazului în care Curtea decide altfel. Cererea trebuie să conțină toate informațiile cerute în părțile pertinente ale formularului și trebuie să indice:
(a) numele, data naşterii, naţionalitatea şi adresa reclamantului; în cazul în care reclamantul este o persoană juridică: numele complet, data constituirii sau a înregistrării, numărul oficial de înregistrare (dacă există) și adresa oficială;
(b) dacă este cazul, numele, adresa, numerele de telefon și fax și adresa electronică a reprezentantului său;
(c) dacă reclamantul este reprezentat, data şi semnătura originală a reclamantului în chenarul prevăzut pe pagina rezervată procurii; semnătura originală a reprezentantului trebuie să figureze, de asemenea, ca dovadă de acceptare a reprezentării;
(d) Partea sau Părţile contractante împotriva căreia sau cărora este îndreptată cererea; (e) o expunere concisă și lizibilă a faptelor;
(f) o expunere concisă și lizibilă a încălcării sau a încălcărilor pretinse ale Convenţiei precum şi a argumentelor pertinente; şi
(g) o expunere concisă și lizibilă referitoare la respectarea de către reclamant a criteriilor de admisibilitate prevăzute de art. 35 paragraful 1 din Convenţie;
2. a) Toate informațiile menționate la alineatele de la e) la g) ale paragrafului 1 de mai sus trebuie expuse în părțile corespunzătoare ale formularului de cerere și trebuie să fie suficiente pentru a permite Curții să identifice, fără ca aceasta să consulte alte documente, natura și obiectul cererii.
b) Reclamantul poate însă completa aceste informații anexând la formularul de cerere un document separat de maxim 20 de pagini care să conțină o expunere detaliată a faptelor, a pretinselor încălcări ale Convenției și a argumentelor pertinente.
3.1. Formularul de cerere trebuie semnat de către reclamant sau de către reprezentantul său și trebuie însoțit de:
a) copii ale documentelor aferente deciziilor sau măsurilor contestate, fie ele de natură judiciară sau de altă natură;
b) copii ale documentelor și deciziilor care demonstrează că reclamantul a epuizat căile de recurs interne și că a respectat termenul stabilit de art. 35 paragraful 1 din Convenție; c) dacă este cazul, copii ale documentelor referitoare la alte proceduri internaționale de anchetă sau de reglementare ;
d) dacă reclamantul este o persoană juridică, după cum prevede paragraful 1 a) din prezentul articol, documentul sau documentele care să ateste că persoana care introduce cererea are calitatea de reprezentant al reclamantului sau deţine o procură în acest sens.
Așa cum a fost modificat de către Curte în datele de 17 iunie și 8 iulie 2002, 11 decembrie 2007, 22 septembrie 2008, 6 mai 2013, 1 iunie şi 5 octombrie 2015. Regulamentul Curții - Articolul 47 2/2 3.2. Documentele prezentate în sprijinul cererii trebuie să figureze pe o listă în ordine cronologică, să fie numerotate consecutiv și să fie clar identificate.
4. Reclamantul care nu doreşte ca identitatea sa să fie făcută publică trebuie să precizeze aceasta şi să prezinte o expunere a motivelor care justifică derogarea de la regula publicităţii procedurii în fața Curții. Aceasta din urmă poate autoriza anonimatul sau poate decide să-l acorde din oficiu.
5.1. În cazul nerespectării obligațiilor prevăzute la paragrafele 1 și 3 ale prezentului articol, cererea nu va fi examinată de către Curte, cu excepţia cazurilor în care:
a) reclamantul a furnizat o explicație satisfăcătoare cu privire la nerespectarea respectivei obligații;
b) cererea privește solicitarea unei măsuri provizorii;
c) Curtea decide altfel, la cererea reclamantului sau din oficiu.
5.2. Curtea poate în orice moment să solicite unui reclamant să transmită în termenul care îi va fi special acordat orice informație sau document utile în forma sau maniera considerate adecvate.
6. a) În sensul articolului 35 paragraful 1 din Convenţie, cererea este considerată introdusă la data la care formularul de cerere care satisface exigențele impuse de prezentul articol de față este expediat Curții. Data expedierii este considerată data ștampilei poștei.
b) Dacă consideră justificat, Curtea poate decide să rețină o altă dată ca dată a introducerii cererii.
7. Reclamantul trebuie să informeze Curtea cu privire la schimbarea adresei sale și în legătură cu orice fapt pertinent în examinarea cererii sale.
Comentarii
Trimiteți un comentariu