Timișoreni au strigat: “DNA nu uita noi suntem de partea ta”. Conform Decizie Curții Constituționale procurorii DNA sunt infractori iar cei care îi susțin sunt complici
JOS CU LULUȚA - Ministrul Justiției Tudorel Toader trebuie să ceară de urgență CSM revocarea din funcție a șefei DNA Laura Kovesi, pentru imixtiune în activitatea Executivului. CCR a calificat nelegală anchetarea de către DNA a OUG 13/2017: „A verificat lucruri care exced autorității DNA... S-a perturbat activitatea Guvernului și relațiile între cele trei autorități... S-a încălcat dreptul Guvernului de a aprecia oportunitatea legiferării”. DNA a aruncat pisica moartă la PICCJ.
Lovitura groaznică pentru DNA și doctorița Laura Kovesi.
Curtea Constituțională a României a stabilit că parchetul anticorupție a declanșat nelegal o anchetă în legătura cu modul în care a fost adoptată Ordonanța de Urgență 13/2017 privind modificarea Codurilor penale, imixtionând în activitatea Guvernului și încălcând astfel principiul separației puterilor în stat. Iar pentru acest derapaj de la democratie cineva trebuie sa raspundă.
Acel cineva este, în opinia noastră și a mai multor avocați de renume care s-au pronunțat deja public, nimeni alta decât Laura Kovesi. De aceea, ministrul Justiției Tudorel Toader trebuie să ceară de urgență CSM revocarea din funcție a Laurei Kovesi, pentru imixtiune în activitatea Executivului. Iar procurorii de caz Jean Uncheselu și Silviu Paul Dumitriu ar trebui anchetați fix pentru infracțiunea atât de dragă DNA, abuz în servciu.
CCR a admis, luni 27 februarie 2017, sesizarea formulată de președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu în legătura cu existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvernul României și Ministerul Public, prin DNA. O sesizare în care Tăriceanu arată că este vorba despre un conflict juridic generat de acțiunile procurorilor DNA care au declanșat o anchetă în legătură cu adoptarea OUG 13/2017 și a proiectului de grațiere. Liderul ALDE consideră că procurorii DNA au uzurpat competențele Guvernului și solicită CCR să statueze că parchetele nu pot ancheta oportunitatea elaborării actelor normative.
Dorneanu devoalează abuzurile DNA
Președintele Curții Constituționale, Valer Dorneanu, a explicat că CCR a decis să admită sesizarea lui Călin Popescu Tăriceanu după ce a constatat că DNA a perturbat activitatea Guvernului și a încălcat dreptul Executivului de a aprecia oportunitatea legiferării. Dorneanu a explicat că DNA a anchetat lucruri care nu țin de competența sa, ci aspecte care sunt verificare în mod normal de către CCR, prin controlul de constituționalitate:
„Problema este dacă parchetul anticorupție și-a arogat puteri care nu-i revin potrivit legii. Trebuie să vă spun că există conflict juridic între autorități atunci când o putere își arogă atribuții, competențe, puteri care potrivit Constituției revin alteia sau nu-și exercită una din atribuțiile care-i revin prin lege, declinându-și competența. Există de asemenea un conflict atunci când între acele autorități există divergențe cu privire la întinderea atribuțiilor fiecăreia. Dacă parchetul s-ar fi limitat în acțiunea sa la verificarea dacă în mod concret s-a săvârșit vreo infracțiune în legătură cu acele fapte, lucrurile s-ar fi derulat în mod firesc, fără apariția unui conflict.
DNA a început însă o acțiune care s-a marcat prin descinderi la Ministerul Justiției, audieri de la cel mai mic până la cel mai mare, în legătură cu felul în care a fost adoptat un act normativ. După cum știți, OUG este un act normativ cu putere de lege. Ea se aprobă în anumite condiții prevăzute de art. 115 din Constituție și practic e o putere delegată din partea autorității legislative.
Practic, DNA s-a apucat să verifice în ce măsură au fost îndeplinite condițiile de aprobare a unei OUG, deci în ce măsură s-a întrunit condiția extraordinară, în ce măsură acea stare nu putea fi rezolvată altminteri, dacă s-a motivat sau nu urgența. A mai verificat dacă s-au primit toate avizele de la Consiliul Legislativ, de la CSM, lucruri care exced autorității DNA.
Aceste verificări se fac de către CCR, în cadrul controlului de constituționalitate. Pe de altă parte, toate aceste lucruri s-au făcut în timpul desfășurării procesului legislativ. Ordonanța era trimisă Parlamentului, care putea să o aprobe, să o modifice, să nu o aprobe. Prin aceasta, considerăm că s-a perturbat buna activitate a Guvernului și s-au perturbat și relațiile care trebuie să existe între cele trei autorități: judecătoreasca, executivă și legislativă.
Repet, activitatea de legiferare ține de puterea Parlamentului, care are suveranitatea. Guvernul poate să își exercite și el o parte din această activitate prin proiectele de acte normative pe care le inițiază, dar și prin intermediul ordonanțelor simple date în baza unei legi de abilitare și a ordonanțelor de urgență. Verificarea existenței condițiilor exercitării acestui drept este de competența CCR. De asemenea, Parlamentul sesizat cu aceste ordonanțe are puterea să le verifice.
S-a încălcat dreptul Guvernului de a aprecia oportunitatea legiferării. Și în ordonanța de începere a urmăririi penale, și în alte declarații, parchetul spune că nu era necesară ordonanța. Nu era necesar să se adecveze conținutul unor texte din Codul penal și din Codul de procedura penală, care au fost declarate neconstituționale de către CCR, nu ar fi fost necesar să fie adoptate, că nu trebuia prin OUG. Or, acest lcuru ține de atributul Guvernul rezultat din art. 102 din Constituție.
Decizia noastră are putere obligatorie, erga omnes, ea se aplică numai pentru viitor. Ceea ce înseamnă că ce a facut parchetul până aici este răspunderea lui, dar de aici înainte toate actele de cercetare penală trebuie făcute în așa fel încât să nu se încalce prerogativele CCR, ale Guvernului și ale Parlamentului.
Procurorul, analizând acea plângere, ar fi trebuit să vadă dacă există sau nu impedimente care să-l împiedice să înceapă urmărirea penală. El putea constata că verificarea a ceea ce au reclamat cei doi autori, a oportunității ordonanței de urgență, că a fost adoptată cu un scop de a proteja pe cineva, de a favoriza pe cineva, sunt chestiuni care pot fi de competența parchetului sau nu. Or, astea țin de activitatea de legiferare. Ordonanța aceea s-a dat având toate trăsăturile legii. Nu era cazul aici, nu s-a dat ordonanța pentru cineva anume. Faptul că s-ar fi putut să profite sau nu, asta e altceva. Putea efectua acte de cerctare, daca s-ar fi săvârșit legat de acest aspect, concret, o infracțiune. Dare de mită, fals...favorizarea asta e mai complicată că ea privește modul de înfăptuire a justiției”.
Kovesi s-a spălat pe mâini. Prea târziu
Este foarte posibil ca șefa DNA Laura Kovesi să fi intuit decizia CCR și tocmai de aceea să fi făcut o mutare prin care să scape de dosar, în speranța că nu va trebui să răspundă pentru încălcarea Constituție. Așa se face că, luni dimineața, 27 februarie 2017, deci fix în ziua pronunțării CCR, DNA a anunțat că a fost dispusă clasarea dosarului în ceea ce privește presupusa infracțiune de folosire a influenței ori autorității ca persoana care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. O acuzatie prin care se încerca să se ajungă la liderul PSD Liviu Dragnea, care, vezi Doamne, ar fi cerut adoptarea OUG 13/2017 pentru a scăpa de dosarul sau de abuz în serviciu.
O a doua măsură dispusă de DNA a fost declinarea dosarului la PICCJ pentru pretinse infracțiuni de favorizare a făptuitorului, prezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului (prevăzută și sancționată de Legea 115/1999 – a răspunderii ministeriale), sustragerea sau distrugerea de înscrisuri (art. 259 al.1 si 2 C.p), sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri (art. 275 C.p) și fals intelectual.
Cu alte cuvinte, DNA s-a spălat pe mâini și a aruncat pisica moartă la PICCJ. Prea târziu. În opinia noastră, Laura Kovesi trebuie să răspundă pentru încălcarea de către DNA a Constituției și a principiului separației puterilor în stat.
În final, mai trebuie precizate doua aspecte:
- decizia CCR a fost luată cu majoritate. Potrivit informațiilor noastre, a existat o opinie separată, iar aceea ar aparține partenerei de nădejde a DNA, fosta șefă a ICCJ Livia Stanciu;
- întregul dosar a fost deschis în urma plângerii formulate de Mihai Politeanu, un apropiat al Monicăi Macovei;
Iată comunicatul DNA:
„Cu referire la cauza mediatizată prin comunicatul nr. 126 din data de 2 februarie 2017, constituită ca urmare a unei sesizări formulate de mai multe persoane fizice, cu privire la posibile fapte aflate în competența de soluționare a instituției, în legătură cu modalitatea de adoptare a unor acte normative, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:
La data de 24 februarie 2017, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus:
1.Clasarea cauzei având ca obiect infracțiunea prev. de art. 13 din Legea nr.78/2000, respectiv folosire a influenței ori autorității că persoana care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite;
2.Disjungerea și declinarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, spre competență soluționare, sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:
- Favorizare a făptuitorului;
- Prezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului (prevăzută și sancționată de Legea; 115/1999 – a răspunderii ministeriale)
- Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri (art. 259 al.1 si 2 C.p);
- Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri (art. 275 C.p);
- Fals intellectual.
Comentarii
Trimiteți un comentariu